Danemarca a preluat oficial, la 1 iulie 2025, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment în care blocul comunitar se confruntă cu presiuni geopolitice, provocări economice și un val crescând de euroscepticism. Timp de șase luni, Copenhaga va coordona agenda europeană sub deviza „O Europă puternică într-o lume în schimbare”, mizând pe întărirea securității, competitivitate economică și susținerea tranziției verzi.
Printre prioritățile asumate, apărarea ocupă un loc central. Danemarca susține un angajament ferm pentru întărirea capacităților militare europene și relansarea Programului European pentru Industria Apărării. Guvernul danez pledează pentru o integrare a producției de armament la nivel continental și o coordonare mai strânsă în privința achizițiilor comune, în special în contextul războiului din Ucraina. Totodată, se dorește întărirea cooperării cu NATO și atingerea obiectivului de 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare comune, stabilit la nivel aliat.
Un alt capitol esențial este migrația. Copenhaga promovează măsuri mai stricte împotriva migrației ilegale, inclusiv crearea unor centre externe pentru procesarea cererilor de azil, dar și un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii. În paralel, Danemarca dorește consolidarea mecanismelor de returnare și o reglementare mai clară privind relocarea migranților.
Pe dimensiunea economică, președinția daneză își propune să reducă birocrația și să stimuleze competitivitatea pieței interne. Copenhaga insistă asupra nevoii de simplificare legislativă pentru întreprinderi și de modernizare a uniunii vamale. Un accent special se pune pe digitalizare și pe reglementarea responsabilă a noilor tehnologii, precum inteligența artificială.
Tranziția verde rămâne un pilon strategic, cu Danemarca ca una dintre cele mai ambițioase voci europene în domeniul climei. Obiectivul: reducerea cu 90% a emisiilor de CO₂ până în 2040, față de nivelurile din 1990. Oficialii danezi avertizează asupra riscurilor unei stagnări a agendei verzi europene și susțin menținerea standardelor ecologice în ciuda presiunilor din partea unor state mari, precum Germania și Franța, care cer relaxarea regulilor în contextul crizelor economice.
Dosarul Ucrainei ocupă un loc privilegiat. Danemarca dorește accelerarea negocierilor de aderare și garantarea sprijinului financiar și logistic pentru reconstrucția țării. În paralel, președinția daneză promite să susțină extinderea UE și în Balcanii de Vest, menționând explicit sprijinul pentru Bosnia și Herțegovina.
Președinția daneză va fi marcată și de simboluri culturale. Pe 3 iulie, la Aarhus, va fi organizat un eveniment de lansare care include o „petrecere europeană de stradă”, ce combină muzica, dezbaterile civice și promovarea valorilor europene.
În ansamblu, Copenhaga își propune un mandat activ, care să dea direcție clară Uniunii într-o perioadă marcată de tensiuni globale, neîncredere internă și competiție economică acerbă. Prin viziunea sa, Danemarca vrea să demonstreze că Europa poate rămâne unită, relevantă și eficientă, fără a face compromisuri asupra valorilor și obiectivelor sale de fond.