Noile date Eurostat contrazic unul dintre cele mai răspândite mituri economice din Europa
Percepția potrivit căreia statele din sudul Europei sunt cele mai îndatorate la nivelul populației este infirmată de cele mai recente statistici publicate de Eurostat. În realitate, cele mai ridicate niveluri ale datoriei gospodăriilor sunt înregistrate în țările nordice și în alte economii dezvoltate din nord-vestul continentului, în timp ce state precum Italia, Grecia sau Portugalia se situează mult mai jos în clasament.
Datele, care măsoară datoria gospodăriilor ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), arată că structura pieței imobiliare, gradul de dezvoltare al sistemului financiar și accesul la credite influențează mult mai mult nivelul îndatorării decât diferențele culturale privind consumul sau economisirea.
Danemarca și Țările de Jos, în fruntea clasamentului
Conform Eurostat, Danemarca ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul de îndatorare al gospodăriilor, cu datorii echivalente cu aproximativ 95% din PIB. Pe pozițiile următoare se află Țările de Jos și Suedia, toate aceste economii fiind caracterizate de piețe ipotecare foarte dezvoltate și de un nivel ridicat al creditării populației.
Luxemburg, Finlanda, Norvegia și Elveția se regăsesc, de asemenea, printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale datoriei gospodăriilor. Aceste economii au venituri ridicate, sisteme bancare mature și un acces facil la finanțare, ceea ce favorizează contractarea de credite pe termen lung, în special pentru achiziția de locuințe.
Germania, cea mai mare economie europeană, se situează surprinzător aproape de media Uniunii Europene, cu un nivel al datoriei gospodăriilor de aproximativ 49% din PIB. Explicația este legată de particularitățile pieței imobiliare germane: rata proprietarilor de locuințe este una dintre cele mai reduse din Europa, iar piața chiriilor este foarte bine dezvoltată. În plus, legislația fiscală nu a încurajat istoric împrumuturile ipotecare prin facilități fiscale comparabile cu cele existente în alte state.
Sudul Europei are datorii mai mici decât s-ar crede
Una dintre cele mai importante concluzii ale analizei este că statele sud-europene, adesea asociate cu problemele financiare din timpul crizei datoriilor suverane, nu sunt cele mai îndatorate la nivelul populației.
Italia, Grecia și Portugalia înregistrează niveluri semnificativ mai reduse ale datoriei gospodăriilor comparativ cu economiile nordice. Acest lucru reflectă atât un acces mai limitat la credite, cât și o preferință mai mare pentru achizițiile finanțate din economii proprii sau prin sprijin familial.
Specialiștii subliniază că este importantă diferențierea dintre datoria publică și cea privată. În timp ce Grecia și Italia continuă să aibă niveluri ridicate ale datoriei guvernamentale, populația acestor țări este, în medie, mai puțin îndatorată decât locuitorii statelor din nordul Europei.
De ce o datorie mare nu înseamnă automat o problemă
Economiștii atrag atenția că simpla valoare a datoriei nu oferă o imagine completă asupra sănătății financiare a unei economii.
În țările nordice, cea mai mare parte a datoriei gospodăriilor este reprezentată de creditele ipotecare. Acestea sunt contractate într-un context caracterizat de venituri ridicate, piețe ale muncii stabile și active imobiliare cu valori importante. În multe cazuri, gospodăriile dețin și active financiare consistente, ceea ce reduce riscurile asociate unui nivel ridicat al îndatorării.
Pe de altă parte, în economiile cu datorii reduse, nivelul scăzut al creditării poate reflecta inclusiv accesul mai dificil la finanțare, venituri mai mici sau piețe bancare mai puțin dezvoltate, nu neapărat o situație financiară mai solidă.
Fondul Monetar Internațional și alți economiști au arătat în repetate rânduri că impactul datoriei asupra economiei depinde de raportul dintre venituri, valoarea activelor și capacitatea de rambursare, nu doar de dimensiunea împrumuturilor.
Piața locuințelor influențează decisiv nivelul îndatorării
Diferențele dintre state sunt explicate în mare măsură de modul în care funcționează piețele imobiliare.
În Danemarca și Țările de Jos, creditele ipotecare sunt utilizate pe scară largă și reprezintă principalul tip de datorie al gospodăriilor. În Suedia și Finlanda, accesul la finanțare este, de asemenea, ridicat, iar locuințele sunt achiziționate frecvent prin împrumuturi pe termen lung.
În schimb, în state precum Italia sau Grecia există o tradiție mai puternică a proprietății transmise între generații și o utilizare mai redusă a creditelor ipotecare. De asemenea, după criza financiară din 2008 și criza datoriilor suverane europene, băncile din sudul continentului au devenit mai prudente în acordarea de împrumuturi, ceea ce a contribuit la menținerea unui nivel mai scăzut al îndatorării populației.
România rămâne printre statele cu un nivel redus al datoriei populației
România continuă să se situeze în categoria statelor europene cu un grad redus de îndatorare a gospodăriilor. Comparativ cu media Uniunii Europene, creditele contractate de populație reprezintă o pondere modestă în economie.
Acest rezultat este explicat de mai mulți factori: gradul încă redus de intermediere financiară, prudența manifestată de bănci după criza financiară, nivelul mai scăzut al veniturilor și preferința unei părți importante a populației pentru evitarea împrumuturilor pe termen lung.
Totuși, specialiștii avertizează că un nivel redus al creditării nu trebuie interpretat exclusiv ca un avantaj. În unele situații, acesta poate indica acces limitat la finanțare pentru gospodării și o dezvoltare mai modestă a pieței financiare.
România, campioana Uniunii Europene la costul datoriei publice
Concluzie
Datele Eurostat demonstrează că percepțiile tradiționale despre îndatorarea europenilor nu mai corespund realității economice. Cele mai mari datorii ale gospodăriilor sunt concentrate în statele prospere din nordul și nord-vestul Europei, unde creditele ipotecare sunt larg răspândite și sunt susținute de venituri ridicate și active importante.
În schimb, sudul continentului, asociat adesea cu dificultățile financiare din trecut, afișează niveluri considerabil mai reduse ale datoriei populației. Pentru economiști, mesajul este clar: evaluarea riscurilor financiare trebuie să țină cont de structura economiei, de piața imobiliară și de capacitatea de rambursare, nu doar de valoarea totală a datoriilor.
