Debitul Dunării la intrarea în România a coborât joi (16.07.2026) la 1.750 de metri cubi pe secundă, cel mai redus nivel înregistrat în această perioadă din ultimii 30 de ani, potrivit datelor prezentate de Administrația Națională „Apele Române” și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Specialiștii avertizează că tendința de scădere va continua încă patru-cinci zile, până în jurul valorii de 1.700 mc/s, înainte ca nivelul fluviului să înceapă să crească ușor în prima parte a săptămânii viitoare.
Situația afectează deja alimentarea cu apă pentru irigații pe anumite sectoare ale Dunării și creează dificultăți pentru transportul naval, într-un context în care România traversează o perioadă marcată de temperaturi ridicate și precipitații deficitare.
Nivel comparabil cu minimele istorice
Potrivit hidrologilor, debitul măsurat la stația hidrometrică Baziaș este apropiat de minimul consemnat în anul 2003, când fluviul înregistra aproximativ 1.650 mc/s. Recordul absolut rămâne însă cel din ianuarie 1985, când debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la aproximativ 1.400 mc/s.
Pentru comparație, media multianuală a debitului Dunării în luna iulie este de aproximativ 4.700 mc/s, ceea ce evidențiază amploarea deficitului hidrologic din această perioadă.
Specialiștii explică faptul că valorile actuale sunt rezultatul lipsei precipitațiilor în bazinul superior al Dunării și al temperaturilor ridicate înregistrate în ultimele săptămâni în Europa Centrală și de Sud-Est.
Restricții pentru irigații în sud-estul țării
Scăderea debitului a determinat Administrația Națională „Apele Române” să introducă restricții privind utilizarea apei pentru irigații pe sectorul Călărași–Cernavodă.
Autoritățile au instituit treapta a III-a de restricții, ceea ce presupune furnizarea unor debite reduse către sistemele de irigații pentru a proteja resursa de apă și pentru a menține funcționarea celorlalte folosințe prioritare.
Măsura vine într-o perioadă critică pentru agricultură, când culturile de vară au nevoie de cantități importante de apă, iar fermierii din sudul și estul României depind în mare măsură de sistemele de irigații alimentate din Dunăre.
Nivelul redus al fluviului produce efecte și asupra transportului fluvial. În ultimele zile au fost raportate dificultăți pentru navele comerciale și de pasageri, iar unele curse au fost modificate sau întrerupte din cauza adâncimii insuficiente a apei pe anumite sectoare navigabile.
Printre consecințele deja observate se numără suspendarea circulației bacului între Bechet și Orehovo (Bulgaria), precum și probleme pentru barjele care transportă cereale către porturile de la Marea Neagră. În unele cazuri, navele au fost nevoite să reducă încărcătura pentru a putea traversa sectoarele cu ape mici, ceea ce afectează eficiența transportului și poate genera costuri suplimentare pentru operatorii economici.
Perspective pe termen scurt
Conform prognozelor INHGA, debitul Dunării va continua să scadă în următoarele patru-cinci zile, atingând aproximativ 1.700 mc/s. Ulterior, începând de săptămâna viitoare, este estimată o tendință de creștere, pe fondul precipitațiilor prognozate în bazinul superior al fluviului.
Hidrologii și reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” monitorizează permanent evoluția situației și pot adapta măsurile de gestionare a resurselor de apă în funcție de evoluția condițiilor hidrologice.
Nivelurile extrem de scăzute ale Dunării reprezintă un indicator al presiunii tot mai mari exercitate asupra resurselor de apă în perioadele de secetă, cu efecte directe asupra agriculturii, navigației și activităților economice dependente de fluviu. În condițiile în care România și alte state din bazinul Dunării se confruntă tot mai frecvent cu episoade de temperaturi extreme și precipitații reduse, autoritățile subliniază importanța unei gestionări prudente a resurselor hidrologice pentru limitarea impactului asupra populației și economiei.
