Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 aprilie 2026, în Parlament, după ce moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a întrunit numărul necesar de voturi (281, față de numai 233 câte ar fi avut nevoie), marcând o nouă criză politică majoră în România. Votul a avut loc într-un context economic tensionat, în care cursul valutar a atins un nou record negativ, amplificând incertitudinile privind evoluțiile imediate de pe scena politică și financiară.
Moțiunea, depusă la finalul lunii aprilie, a fost susținută de parlamentari ai opoziției care au acuzat Executivul de măsuri economice controversate și de lipsă de transparență în gestionarea companiilor de stat și a politicilor fiscale. Inițiatorii au invocat, între altele, presiunea asupra populației și deteriorarea indicatorilor economici drept argumente centrale pentru demiterea Cabinetului.
Momentul votului a fost precedat de o evoluție semnificativă pe piața valutară. Cu doar câteva minute înainte de începerea ședinței plenului reunit, Banca Națională a României a anunțat un curs oficial de 5,218 lei pentru un euro, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată. Acest prag a fost depășit la doar o zi după un alt record istoric, confirmând tendința de depreciere accelerată a monedei naționale pe fondul instabilității politice.
Datele recente indică faptul că piețele financiare au reacționat rapid la tensiunile politice. În zilele anterioare votului, euro depășise deja praguri psihologice importante, iar analiștii BNR au subliniat că volatilitatea este alimentată de incertitudinile politice și de percepția de risc crescută în rândul investitorilor. Reprezentanții băncii centrale au transmis că, deși pot apărea episoade de stabilizare pe termen scurt, incertitudinile nu dispar imediat, iar presiunile asupra cursului pot continua.
Demiterea Guvernului declanșează automat procedurile constituționale pentru formarea unui nou Executiv. Potrivit mecanismului prevăzut de legea fundamentală, președintele României urmează să convoace consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru a forma un nou cabinet.
În lipsa unei majorități clare, scenariile posibile includ formarea unui guvern de coaliție, susținerea unui cabinet minoritar sau, în cazul în care două propuneri consecutive de premier sunt respinse, declanșarea alegerilor anticipate. Totuși, în practică, alegerile anticipate sunt dificil de realizat în România, necesitând un consens politic dificil de obținut.
Pe termen scurt, actualul Executiv va rămâne în funcție cu atribuții limitate, gestionând doar treburile curente până la instalarea unui nou guvern. Această perioadă de interimat este, de regulă, caracterizată de blocaje decizionale și de amânarea unor măsuri importante, inclusiv în plan economic.
Impactul imediat al crizei politice este resimțit deja în economie. Deprecierea leului are efecte directe asupra costului vieții, inclusiv prin scumpirea importurilor, creșterea ratelor la credite și presiuni suplimentare asupra inflației. Evoluția cursului valutar rămâne strâns legată de stabilitatea politică, iar lipsa unei direcții clare de guvernare poate accentua volatilitatea.
În acest context, următoarele zile vor fi decisive pentru conturarea unei majorități parlamentare și pentru stabilizarea situației politice. Negocierile dintre partide și capacitatea acestora de a ajunge la un acord vor influența nu doar viitorul guvernării, ci și evoluțiile economice pe termen scurt și mediu.
