România se apropie de încasarea unei noi tranșe semnificative din fondurile europene, după ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat finalizarea procedurilor pentru aprobarea cererii de plată numărul patru din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul de resort, Dragoș Pîslaru, a declarat că suma totală depășește două miliarde de euro și că aceasta va fi încasată integral, majoritatea fondurilor provenind din componenta de granturi.
Potrivit oficialului, valoarea exactă a cererii de plată patru este de 2,62 miliarde de euro, fiind descrisă drept o „cerere curată”, fără corecții sau suspendări din partea Comisiei Europene. Ministrul a subliniat că aceasta este singura cerere de plată pregătită integral de actualul Executiv, condus de premierul Ilie Bolojan, și totodată prima care îndeplinește toate condițiile pentru a fi achitată integral.
„Pe cererea de plată patru vom avea o cerere curată, de 2.62 miliarde de euro, componentă de grant care va fi formalizată în perioada următoare”, a precizat Pîslaru, explicând că procesul de aprobare se află în etapa finală, cunoscută la nivel european drept „interservice consultation”. Aceasta reprezintă o fază formală în cadrul Comisiei Europene, în care serviciile interne analizează documentația înainte de validarea oficială.
Calendarul estimat indică faptul că aprobarea ar putea avea loc în cadrul ședinței Colegiului Comisarilor programată în jurul datei de 13 mai. Ulterior, cererea va fi transmisă Consiliului Uniunii Europene pentru validare finală, etapă procedurală necesară înainte de efectuarea plății către România.
În paralel, ministrul a anunțat deblocarea unui alt mecanism important de finanțare externă. România a finalizat negocierile cu statele din Spațiul Economic European și cu Norvegia, obținând acces la o finanțare în valoare de 497.6 milioane de euro. Fondurile provin din granturile SEE și norvegiene, un instrument distinct de PNRR, destinat reducerii disparităților economice și sociale în Europa. Potrivit lui Pîslaru, discuțiile erau blocate înainte de instalarea actualului guvern, iar reluarea acestora a permis finalizarea acordurilor.
Situația actuală contrastează puternic cu evoluția cererilor de plată anterioare din PNRR. Ministrul a evidențiat dificultățile întâmpinate de România în procesul de accesare a fondurilor europene în ultimii ani. Cererea de plată numărul trei, care trebuia depusă în primul trimestru al anului 2023, a fost întârziată cu aproape trei ani, fiind ulterior afectată de suspendări parțiale.
Comisia Europeană a decis, în mai 2025, suspendarea unor fonduri aferente acestei cereri, invocând lipsa progreselor în îndeplinirea unor jaloane esențiale. Printre acestea s-au numărat reforma pensiilor speciale, funcționarea Autorității de Monitorizare a Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și procedurile de numire în consiliile de administrație din sectoarele energiei și transporturilor.
„În afară de cererea de plată unu, cu cele mai simple lucruri posibile, România a avut suspendări și pe cererea doi, iar cererea trei a fost întârziată și suspendată”, a explicat Pîslaru, subliniind diferența față de cererea patru, care a fost pregătită complet și depusă în decembrie 2025.
Autoritățile lucrează în prezent și la pregătirea cererilor de plată cinci și șase, însă ministrul nu a oferit un calendar exact pentru acestea, indicând că prioritare sunt finalizarea și încasarea tranșei actuale.
PNRR reprezintă principalul instrument prin care România beneficiază de fonduri europene pentru reforme și investiții, în valoare totală de aproximativ 29,2 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi. Ritmul de absorbție și îndeplinirea jaloanelor asumate rămân elemente esențiale pentru accesarea integrală a acestor fonduri.
