Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, au prezentat recent al doilea pachet de măsuri fiscale dedicat reformei administrației publice locale, cu accent pe eficientizarea și responsabilizarea acesteia, dar și pe descentralizare, simplificare și digitalizare. Aceste măsuri vizează în principal limitarea numărului de angajați din primării și consiliile județene, reorganizarea poliției locale, ajustarea grilelor de salarizare și prioritizarea finanțării proiectelor publice.
Una dintre cele mai importante modificări propuse este plafonarea numărului de funcționari din administrațiile locale, proporțional cu dimensiunea și nevoile entităților administrative. Astfel, numărul de angajați în primării va fi stabilit în funcție de populația localității, iar pentru consiliile județene, indicatorii vor lua în calcul și alte instituții aflate în subordine, precum spitalele. Premierul a explicat că există deja discrepanțe mari între localități comparabile: unele funcționează eficient cu un număr redus de angajați, în timp ce altele au structuri supradimensionate fără a arăta rezultate mai bune. Prin urmare, aceste diferențe vor fi corectate prin reducerea personalului acolo unde este supranumerar, fără a afecta însă administrațiile care funcționează corect.
Un alt punct esențial este reorganizarea poliției locale. Norma actuală de polițiști locali va fi majorată, iar numărul acestora va fi recalibrat astfel încât să nu depășească limite rezonabile în raport cu populația. De exemplu, unele orașe au un polițist la 2000 de locuitori, în timp ce altele depășesc limita legală, cum este cazul orașului Buzău. Totodată, se vor evita suprapunerile de competențe cu Poliția Națională prin organizarea de dispecerate comune și clarificarea responsabilităților, cu un rol mai mare pentru primari în coordonarea activității poliției.
Pentru localitățile care nu-și pot acoperi cheltuielile cu personalul din veniturile proprii, va fi introdusă o grilă unică de salarizare, menită să limiteze costurile cu salariile funcționarilor. În prezent, aproximativ 25% dintre comune nu reușesc să-și susțină aceste cheltuieli, astfel că salariile vor fi plafonate, dar pot fi ajustate în scădere dacă situația financiară o impune. Această măsură răspunde nevoii de a limita costurile când banii vin preponderent de la bugetul de stat.
Pentru creșterea eficienței, se propune și alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de performanțele administrațiilor locale, în special gradul de colectare a impozitelor. Această măsură a fost amânată până acum din considerente politice, pentru a nu afecta aleșii locali, dar va fi introdusă pentru a stimula o mai bună gestionare a resurselor. În cazul neatingerii indicatorilor, finanțările vor fi ajustate proporțional.
O altă inovație este posibilitatea ca un funcționar public să deservească simultan două-trei primării, mai ales în domenii precum contabilitatea sau IT, unde pot fi partajate resursele și serviciile între unități administrative. Acest tip de colaborare se extinde și în alte domenii, precum urbanismul sau serviciile culturale, în contextul dispariției unor facilități rurale, cum ar fi bibliotecile.
Reducerea cabinetelor politice este un alt element important. În prezent, numărul angajaților din cabinetele aleșilor locali depășește 10.000, iar această structură va fi redusă semnificativ pentru a crește eficiența și a diminua costurile. Același principiu va fi aplicat și la nivel central, unde cabinetul Cancelariei Prim-Ministrului urmează să reducă cu 40% numărul angajaților și demnitarilor.
Premierul a subliniat și necesitatea prioritizării investițiilor publice, în contextul în care resursele bugetare nu mai pot susține toate proiectele. Vor fi finanțate în continuare doar proiectele aflate într-un stadiu avansat, iar cele în fază incipientă vor fi reevaluate și prioritizate până la finalul anului pentru a asigura o alocare eficientă a fondurilor, cu impact real.
Ministrul Dezvoltării a detaliat că reformele vor conduce la dispariția a zeci de mii de posturi din administrația locală, făcând organigramele proporționale cu populația localităților. Doar aproximativ 11% dintre unitățile administrative pot acoperi din venituri proprii cheltuielile cu salariile. Astfel, o mare parte a sistemului are nevoie de restructurare și ajustare.
În fine, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a anunțat restructurări la nivelul instituției, cu reducerea a 40% din posturile de angajați și demnitari, parte a măsurilor generale de eficientizare a aparatului de stat.
Referitor la jocurile de noroc, în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale și reformă a administrației publice locale, s-a decis descentralizarea autorizării jocurilor de noroc, prin atribuirea competenței primăriilor de a decide dacă permit sau nu astfel de activități pe teritoriul localității. Primăriile vor avea responsabilitatea de a emite sau respinge autorizațiile pentru operatorii de jocuri de noroc, cu un termen limită de 30 de zile pentru răspuns. De asemenea, în termen de șase luni, toate activitățile existente trebuie să obțină acordul autorităților locale pentru a putea funcționa în continuare. Această măsură are în vedere un control mai bun al amplasării și reglementării jocurilor de noroc, precum și posibilitatea stabilirii unor taxe locale speciale pentru operatori.
Guvernul mai propune ca permisul de conducere să fie suspendat dacă amenzile nu sunt plătite în termen de 90 de zile. Permisul suspendat va fi restituit numai după ce toate datoriile sunt achitate integral. De asemenea, autorizațiile de construire vor fi acordate doar persoanelor care și-au achitat taxele și amenzile restante.
Acest pachet reprezintă o continuare a reformelor anunțate săptămâna trecută, care vizează, pe lângă administrația locală, și ANAF, companiile și băncile de stat, sistemul de sănătate și pensiile speciale. Totuși, ultimele măsuri privind pensiile speciale nu au fost detaliate în conferința recentă.
În esență, aceste măsuri urmăresc o administrație locală mai responsabilă, mai eficientă și mai apropiată de cetățean, cu costuri mai bine gestionate și servicii publice mai bine coordonate.
