Falsificarea bancnotelor continuă să existe în România, însă datele recente indică o reducere semnificativă a fenomenului. Potrivit raportului anual al Băncii Naționale a României (BNR), în 2025 au fost expertizate 1.356 de bancnote false, cu aproape 34% mai puține față de anul precedent. Statisticile sugerează că, deși infractorii continuă să vizeze anumite cupiuri, amploarea fenomenului rămâne redusă comparativ cu volumul total al numerarului aflat în circulație.
Datele arată că bancnota de 100 de lei a fost de departe cea mai afectată de tentativele de falsificare. Din totalul falsurilor identificate, 1.163 de exemplare au aparținut acestei valori nominale. La mare distanță se află bancnota de 10 lei, cu 173 de falsuri descoperite, în timp ce bancnota de 200 de lei a înregistrat doar 11 cazuri. În cazul bancnotelor de 1 leu, 5 lei și 20 de lei nu au fost identificate falsuri în perioada analizată.
Distribuția nu este întâmplătoare. Specialiștii în securitate financiară consideră că falsificatorii aleg frecvent bancnotele care oferă un echilibru între valoare și risc. O bancnotă de 100 de lei are o valoare suficient de mare pentru a genera câștiguri, însă nu atrage același nivel de atenție precum cupiurile de 500 de lei. În plus, este una dintre cele mai utilizate bancnote în tranzacțiile zilnice, ceea ce îi oferă o circulație ridicată.
Raportul BNR arată și un alt aspect important: o parte semnificativă a bancnotelor false nu a ajuns efectiv în economie. Din totalul de 1.356 de exemplare identificate, 709 au fost interceptate de poliție înainte de a fi introduse în circulație, în cadrul unor acțiuni specifice. Restul de 647 au fost depistate după ce intraseră deja în circuitul economic.
În termeni statistici, amploarea fenomenului rămâne redusă. BNR estimează că în 2025 au existat doar 0,63 bancnote false la un milion de bancnote autentice aflate în circulație, față de 0,97 în anul precedent. Indicatorul sugerează că România continuă să se situeze la un nivel scăzut al riscului de falsificare raportat la masa monetară existentă.
Explicațiile țin atât de activitatea structurilor de combatere a criminalității, cât și de caracteristicile bancnotelor românești. Bancnotele din România sunt realizate din polimer, un material introdus treptat începând cu începutul anilor 2000. Spre deosebire de bancnotele tradiționale pe bază de hârtie, acestea includ elemente de siguranță mai greu de reprodus: ferestre transparente, microtexte, elemente fluorescente și alte caracteristici vizibile doar în anumite condiții.
Totuși, reducerea numărului de falsuri nu înseamnă dispariția riscului. Experții în securitate financiară recomandă verificarea rapidă a bancnotelor primite, mai ales în cazul tranzacțiilor directe sau al schimburilor de numerar între persoane. Metoda utilizată frecvent la nivel internațional este verificarea prin observare, atingere și înclinare, procedură care permite identificarea principalelor elemente de securitate.
În paralel cu publicarea acestor date, BNR a anunțat și introducerea în circulație a unei noi emisiuni de bancnote pentru toate cupiurile aflate în uz. Noile exemplare vor păstra designul actual, dar vor avea inscripționată data „1 februarie 2026” și vor include actualizările administrative specifice noii emisiuni monetare.
Creșterea continuă a numerarului aflat în circulație arată că, în pofida extinderii plăților digitale, bancnotele rămân un instrument important în economia românească. La sfârșitul anului 2025, în afara sistemului bancar se aflau peste două miliarde de bancnote și peste șase miliarde de monede, iar valoarea totală a numerarului a continuat să crească.
