Ungaria, pe ultimul loc în UE la respectarea statului de drept, iar România peste câteva membre est-europene — aceasta reiese din cea mai recentă ediție a indexului elaborat de World Justice Project (WJP), care marchează o deteriorare generală a statului de drept în Europa și la nivel global. Conform comunicatului oficial al WJP, „WJP Rule of Law Index 2025”, 68% din ţările acoperite de index au înregistrat anul acesta scăderi ale indicatorilor legaţi de statul de drept, iar reculul este pus în principal pe seama reducerii spaţiului civic şi a slăbirii mecanismelor de control asupra puterii executive.
Raportul regional pentru Uniunea Europeană arată un regres vizibil: în 2025, Ungaria a urcat (în sens negativ) până pe ultima poziţie în rândul statelor membre în privinţa scorului general al statului de drept, consemnând scăderi pe toate factorii măsuraţi — de la limitele asupra puterii guvernamentale şi transparenţa administraţiei, până la independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar. Analiza WJP a identificat declinuri persistente în opt factori utilizaţi în index, iar jurnalele europene au reţinut în mod special că scăderea din Ungaria este printre cele mai pronunţate la nivelul blocului comunitar.
România apare în clasamentul global al WJP într-o poziţie intermediară: conform datelor publicate, ţara figurează pe locul 44 din 142 de state evaluate, cu un scor general de 0,61 (pe o scară de la 0 la 1). Acest rezultat o plasează deasupra unor state precum Grecia, Bulgaria şi Ungaria, dar sub media Uniunii Europene, arată sinteza WJP, iar presa naţională care a preluat raportul confirmă ajustările de poziţionare din acest an. Raportul notează pentru România variaţii în indicatorii care reflectă transparenţa guvernamentală şi eficienţa sistemului judiciar, cauze care contribuie la poziţia ocupată.
Cauzele identificate de WJP pentru declinul regional sunt coerente: reducerea transparenţei guvernamentale, erodarea limitelor constituţionale asupra executivului şi presiuni asupra sistemelor judiciare — toate acestea reduc încrederea publică şi capacitatea instituţiilor de a proteja drepturile fundamentale şi de a garanta aplicarea imparţială a legii. Datele Indexului arată scăderi semnificative în indicatorii privind controlul parlamentar şi auditul independent, libertăţile de exprimare şi de asociere, precum şi în protecţia drepturilor civile şi în eficienţa justiţiei civile şi penale.
La nivel global, WJP indică câteva dintre cele mai abrupte declinuri: Federaţia Rusă figurează printre cei mai importanţi „declinatori” ai anului 2025, iar raportul subliniază că mai multe state mari au înregistrat scăderi notabile în diferiţi factori ai indexului. Datele WJP despre Statele Unite arată, de asemenea, evoluţii negative în anumite dimensiuni ale statului de drept — în special în ceea ce priveşte încrederea în instituţii şi în limitele practice ale puterii — deşi poziţiile exacte şi magnitudinea variaţiei diferă pe factorii analizaţi.
Concluziile WJP vin în contextul unor atenţii şi analize paralele la nivel european — inclusiv rapoarte ale Comisiei Europene şi ale unor ONG-uri — care semnalează probleme similare privind independenţa justiţiei şi pluralismul mediatic în unele state membre. Pentru factorii de politică publică, autorii WJP subliniază că inversarea acestor trenduri presupune măsuri sustenabile de consolidare a mecanismelor de control, restabilire a transparenţei şi garantare efectivă a independenţei judiciare.
