Execuția bugetului general consolidat pe anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de 146,03 miliarde lei, echivalentul 7,65% din Produsul Intern Brut (PIB), a anunțat Ministerul Finanțelor. Acest nivel reprezintă o îmbunătățire fiscală notabilă în comparație cu anul precedent, când deficitul s-a situat la 8,67% din PIB, respectiv cu un punct procentual mai mult decât în 2025. Reducerea semnificativă a găurii bugetare reflectă, potrivit comunicării oficiale, o combinație de venituri mai mari și măsuri de disciplină fiscală implementate de autorități.
Ministerul Finanțelor a subliniat că datele financiare pe 2025 confirmă eficiența programului fiscal aplicat de Guvernul României. În pofida unui context economic complicat și a presiunilor generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, rezultatul final demonstrează o consolidare bugetară relativ solidă, în special în comparație cu execuțiile anterioare.
Factorii cheie ai redusului deficit: Venituri și cheltuieli
Un pilon important în reducerea deficitului a fost majorarea veniturilor bugetare. În anul 2025, veniturile totale au ajuns la 662,70 miliarde lei, în creștere cu 15,3% față de 2024. Ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 2,05 puncte procentuale, datorită unor îmbunătățiri pe mai multe componente fiscale. Contribuția veniturilor curente – inclusiv impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări sociale și TVA – a fost semnificativă, marcată de evoluții pozitive ale colectării. Restul creșterii a provenit în mare parte din absorbția fondurilor europene nerambursabile, atât prin programe clasice, cât și prin componenta de granturi a PNRR.
Creșterea veniturilor din impozite directe și indirecte a fost influențată în parte de modificări legislative privind impozitarea anumitor categorii, de dinamica economică favorabilă unor sectoare și de accelerarea absorbției de fonduri europene, care a adus resurse suplimentare la buget. Totodată, încasările din accize și veniturile nefiscale au avut contribuții pozitive, deși mai moderate. Pe de altă parte, cheltuielile bugetare totale au continuat să crească, dar ritmul lor raportat la PIB s-a temperat ușor, ceea ce a permis un control mai eficient al expansiunii cheltuielilor publice.
În aspectele de cheltuieli, autoritățile au pus accent pe disciplina fiscală, inclusiv prin limitarea unor categorii de cheltuieli de funcționare și printr-un control mai strict al angajărilor și cheltuielilor conexe. De asemenea, Ministerul Finanțelor a evidențiat o inversare a structurii de finanțare a investițiilor, cu o creștere a ponderii proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile în detrimentul celor susținute exclusiv din resurse naționale.
Implicații asupra țintelor fiscale și perspectivele pentru 2026
Rezultatul de 7,65% din PIB nu doar că marchează o scădere semnificativă față de 2024, dar este și sub pragul țintei de deficit cash de 8,4% asumată de Guvern față de Comisia Europeană pentru anul 2025. Pentru autorități, respectarea acestui obiectiv și performanța fiscală reprezintă un element important în consolidarea credibilității fiscale externe și în menținerea stabilității economice într-un climat regional și global marcat de incertitudini.
Pe termen scurt, perspectivele pentru 2026 vor fi influențate de capacitatea guvernului de a continua consolidarea veniturilor și de a controla cheltuielile, în condițiile unor presiuni crescute asupra finanțelor publice din cauza creșterii cheltuielilor cu dobânzile și a necesității de a susține investițiile publice. Ținta de deficit pentru anul în curs va rămâne, cel mai probabil, un punct central al politicii fiscale, având în vedere angajamentele internaționale și obiectivele macroeconomice ale României.
…
Concluzionând, execuția bugetară pe 2025 indică o îmbunătățire a disciplinei fiscale și a performanței de colectare a veniturilor, ceea ce a condus la o reducere substanțială a deficitului bugetar, în pofida provocărilor economice. Această evoluție pune bazele pentru un management fiscal mai prudente în 2026, dar continuă să impună ajustări și politici economice coerente pentru a susține stabilitatea și creșterea pe termen mediu.
