O descoperire arheologică din Bulgaria readuce în atenția lumii unul dintre cele mai fascinante capitole ale preistoriei umane: cele mai vechi bijuterii din aur cunoscute până acum. În necropola preistorică din Varna, situată pe coasta Mării Negre, arheologii au scos la lumină peste 3.000 de artefacte din aur datate între aproximativ 4600 și 4300 î.Hr., ceea ce le conferă o vechime de până la 6.600 de ani și le face cele mai vechi dovezi de prelucrare a aurului descoperite vreodată în lume.
Locul nu este doar o necropolă obișnuită, ci un sit emblematic al culturii Varna — o civilizație din perioada calcolitică (Epoca Cuprului) considerată una dintre cele mai avansate ale Europei preistorice. Descoperit accidental în toamna anului 1972 în timpul unor lucrări de construcții, situl a fost cercetat intens de arheologi timp de peste două decenii, relevând un cimitir uriaș cu aproximativ 300 de morminte. Dintre acestea, 62 au oferit obiecte din aur, însă cea mai bogată colecție de artefacte provine din Mormântul 43, care a captat atenția specialiștilor și publicului deopotrivă.
În Mormântul 43 cercetat la Varna a fost descoperit scheletul unui bărbat de peste 60 de ani, înmormântat cu o varietate impresionantă de bijuterii și obiecte din aur. Printre acestea s-au numărat coliere, brățări, cercei, pandantive cu mărgele din aur, mici discuri aurite care probabil decorau hainele purtate de defunct, un topor cu mâner învelit în aur și o teacă falică de aur. În total, artefactele din acest mormânt reprezintă o treime din cantitatea totală de aur recuperată pe sit, estimată la peste șase kilograme – o cantitate remarcabilă pentru epoca respectivă.
Descoperirile de la Varna au revoluționat modul în care cercetătorii înțeleg evoluția tehnicilor metalurgice și structurile sociale din Europa preistorică. Înainte de această descoperire, nu se cunoștea cu certitudine când și unde oamenii au început să prelucreze aurul la nivel complex; artefactele de la Varna oferă acum dovezi incontestabile că, în această regiune de pe țărmul Mării Negre, aurul era modelat și folosit cu mii de ani înainte de dezvoltarea civilizațiilor clasice din Orientul Apropiat sau din Egipt.
Cercetătorii sugerează că aceste artefacte nu erau simple obiecte de podoabă sau simboluri de bogăție pură, ci aveau probabil un rol sacru, simbolic sau ritualic, reflectând poziția socială a celor îngropați cu ele. Potrivit Muzeului de Arheologie din Varna, obiectele de aur erau atribute care desemnau statutul social al proprietarilor lor, iar puținii indivizi care au fost îngropați cu cantități extraordinare de aur erau, cel mai probabil, lideri sau persoane cu statut privilegiat în comunitate. Astfel, situl de la Varna oferă indicii ale unei societăți preistorice ierarhizate, un prototip de structură socială și politică complexă, premergătoare civilizațiilor istorice ulterioare.
Importanța acestor descoperiri depășește simpla vechime a bijuteriilor. Ele arată că oamenii din această parte a Europei aveau cunoștințe avansate de metalurgie și erau capabili să extragă și să prelucreze metale prețioase cu mii de ani înainte de ceea ce se credea anterior. De asemenea, situl oferă dovezi ale unor rețele de schimb și contacte pe distanțe lungi pentru acea perioadă, întrucât anumite materiale găsite în morminte provin din regiuni îndepărtate, sugerând existența unor legături comerciale timpurii.
Pe lângă valoarea istorică și științifică, aceste descoperiri au atras și interesul publicului larg și al instituțiilor culturale: părți ale comorii din Varna au fost expuse recent în muzee din străinătate, inclusiv în București, oferind publicului o șansă rară de a vedea aceste artefacte milenare în afara Bulgariei.
Bijuteriile din aur de la necropola din Varna rămân un punct de referință esențial în studiul preistoriei umane: ele nu numai că sunt printre cele mai vechi obiecte din aur create de oameni, dar ilustrează și complexitatea socială și tehnologică a comunităților umane din urmă cu peste șase milenii.
