Acordul de pace semnat vineri între guvernul sirian și Forțele Democrate Siriene (FDS) marchează sfârșitul oficial al autonomiei kurde instaurate în nordul Siriei în urmă cu peste un deceniu. Decizia consfințește reintegrarea structurilor politice și militare kurde în aparatul de stat de la Damasc, după ani de confruntări, negocieri eșuate și presiuni militare.
Acordul care închide un capitol de 12 ani
Guvernul sirian și alianța armată condusă de kurzi, Forțele Democrate Siriene (FDS), au ajuns vineri la un acord ce pune capăt administrației autonome instaurate în 2013 în nordul și nord-estul Siriei. Înțelegerea confirmă integrarea instituțiilor kurde în structurile statului sirian, după ce acestea au funcționat timp de peste un deceniu ca entități de autoadministrare în zonele controlate de FDS.
Acordul vine după un pact anterior, încheiat cu câteva zile înainte, care nu a reușit să stabilizeze situația. Negocierile au fost reluate în contextul în care trupele guvernamentale au recâștigat controlul asupra unor teritorii extinse, presând militar pozițiile FDS.
Cum s-a ajuns la sfârșitul autonomiei kurde
1. Originea autonomiei (2013)
Administrația autonomă kurdă a fost instituită în 2013, în plin haos generat de revoltele din timpul primăverii arabe. În timp ce regimul de la Damasc își concentra forțele pe fronturile din vestul și sudul țării, kurzii și aliații lor au preluat controlul asupra unor zone vaste din nord-est, organizând structuri civile și militare proprii.
2. Consolidarea FDS și rolul lor în lupta împotriva ISIS
Forțele Democrate Siriene, sprijinite de o coaliție internațională condusă de SUA, au devenit principalul actor militar în campania împotriva organizației Stat Islamic. Controlul asupra orașelor Raqqa și Deir ez-Zor, precum și administrarea închisorilor cu deținuți ISIS, au consolidat poziția FDS în regiune. În noul acord, responsabilitatea juridică și de securitate asupra acestor facilități revine oficial guvernului sirian.
3. Presiunea militară a Damascului și schimbarea raportului de forțe
În ultimele luni, armata siriană a recâștigat teritorii strategice, slăbind poziția FDS și accelerând negocierile. Capturarea unor zone importante a determinat alianța kurdă să revină la masa dialogului, în condițiile în care un acord anterior nu reușise să stabilizeze situația.
4. Acordul final: reintegrare completă
Documentul convenit prevede:
- încetarea imediată a focului pe toate fronturile;
- retragerea forțelor FDS la est de Eufrat;
- absorbția personalului militar kurd în Ministerul Apărării sirian, după verificări;
- transferul controlului asupra orașelor Raqqa și Deir ez-Zor către guvern;
- integrarea structurilor civile kurde în instituțiile statului.
Aceste prevederi sunt incluse într-un plan de 14 puncte anunțat public de părți.
Reacții și implicații
Presa internațională notează că acordul este considerat un moment de cotitură pentru Siria. Ințelegerea a primit sprijinul diplomatic al unor actori internaționali, fiind descrisă drept „o piatră de hotar pentru noua Sirie”.
Pentru minoritatea kurdă, care reprezintă aproximativ 10% din populația Siriei, acordul marchează sfârșitul unui experiment politic unic în regiune, dar și începutul unui proces complex de reintegrare într-un stat centralizat, aflat încă în reconstrucție după ani de conflict.
Acordul de pace dintre Damasc și FDS închide un capitol esențial al conflictului sirian: autonomia kurdă instaurată în 2013. Înțelegerea reflectă schimbarea raportului de forțe din teren și deschide calea pentru o nouă arhitectură politică în Siria, în care structurile kurde sunt absorbite în instituțiile statului. Rămâne de văzut cum va fi implementat acordul și ce impact va avea asupra stabilității unei regiuni marcate de ani de război.
