Un nou studiu din 2026 demonstrează despre cafea că exercită efecte complexe asupra microbiomului intestinal, stării psihice și funcțiilor cognitive. Rezultatele indică faptul că beneficiile cafelei depășesc efectele simple ale cofeinei și implică o interacțiune profundă între intestin și creier prin intermediul așa-numitei „axe intestin-creier” – sistemul bidirecțional prin care bacteriile intestinale comunică constant cu sistemul nervos central.
Cercetarea a analizat 62 de participanți sănătoși, împărțiți în două grupuri: 31 de consumatori obișnuiți de cafea (care au băut 3-5 cești zilnic) și 31 de persoane care nu consumau această băutură. Modelul experimentului a fost meticulos: participanții consumatori de cafea au renunțat complet la băutură timp de două săptămâni, iar apoi au fost reintroduși în consum conform unui protocol în orb, unde unii au primit cafea decofeinizată și alții cafea cu cofeină.
Rezultatele au arătat că ambele tipuri de cafea au redus semnificativ nivelul perceput de stres, depresie și impulsivitate, sugerând că beneficiile asupra dispoziției nu sunt determinate exclusiv de cofeină, ci și de alți compuși prezenți în cafea, cum ar fi polifenolii și antioxidanții naturali. Analiza bacteriologică a relevat modificări importante în microbiomul intestinal al consumatorilor de cafea. Aceștia prezentau niveluri mai ridicate ale unor bacterii specifice, precum Eggertella sp și Cryptobacterium curtum, implicate în secreția acizilor și în sinteza acizilor biliari – procese esențiale pentru eliminarea bacteriilor dăunătoare și menținerea sănătății digestive.
Cercetatorii au identificat și o creștere a bacteriilor din grupul Firmicutes, anterior asociate în alte studii cu stări emoționale pozitive. De asemenea, au observat modificări ale unor metaboliți intestinali și compuși neuroactivi care participă la comunicarea dintre intestin și creier.
Distinția între efectele celor două tipuri de cafea a fost mai pronunțată în domeniul funcțiilor cognitive. Cafeaua decofeinizată a fost asociată cu îmbunătățiri ale învățării și memoriei, efect probabil datorat compușilor non-cafeinici, în special polifenolilor, care pot influența activitatea microbiomului și metabolismul cerebral. Pe de altă parte, cafeaua cu cofeină a redus anxietatea și a îmbunătățit atenția, vigilența și capacitatea de concentrare, fiind și asociată cu indicatori ai unui risc redus de inflamație.
Cu toate contribuțiile științifice semnificative, cercetarea are și limitări. Grupul de participanți a fost relativ mic, iar datele privind dieta și starea emoțională au fost parțial raportate de participanți înșiși. Nu au fost controlate strict toate variabilele dietetice potențiale, cum ar fi consumul de zahăr sau lapte din cafea, factori care pot modifica și ei microbiomul.
…
Cafeaua este mai mult decât cofeină și că reprezintă un factor alimentar complex care interacționează simultan cu microbiomul, metabolismul și starea emoțională. Studiul consolidează dovezile referitoare la legătura dintre consum de cafea și sănătatea digestivă și mentală.
