În ultimii ani, China a lansat un efort strategic amplu și secret pentru a dezvolta intern tehnologia fundamentală necesară producerii de semiconductori avansați, cunoscută sub numele de litografie cu ultraviolet extrem (EUV). Această tehnologie reprezintă un pilon al industriei globale a semiconductorilor, permițând fabricarea celor mai mici și sofisticate circuite de pe cipuri, esențiale pentru inteligența artificială, calcul de înaltă performanță, comunicații și aplicații militare. Până acum, monopolul acestei tehnologii la nivel comercial a fost deținut de o singură companie — ASML din Olanda, sprijinită de furnizori de optică de precizie din Germania, care nu pot vinde China aceste utilaje din cauza restricțiilor occidentale.
China, însă, a reușit să creeze în secret un proiect de anvergură comparabil în mod analogic cu “Proiectul Manhattan” din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar concentrat pe tehnologia semiconductorilor, cu scopul de a rupe dependența de Vest și de a putea produce avansat la nivel de sub 7 nanometri și chiar spre noduri tehnologice mai fine în viitor. Acest demers a început în 2019 și a fost condus cu sprijinul direct al unor oficiali de rang înalt din cadrul Partidului Comunist Chinez și al Comisiei Centrale pentru Știință și Tehnologie, strategia fiind coordonată de mari entități tehnologice chineze, în special de Huawei, care a mobilizat mii de ingineri și specialiști pentru atingerea acestui obiectiv.
Prototipul de mașină EUV dezvoltat de China, finalizat la începutul anului 2025 într-o facilitate securizată din Shenzhen, este rezultatul unei combinații între know-how achiziționat de la foști ingineri ai ASML și integrarea de componente obținute pe piețe second-hand, printr-un lanț complex de mijlocitori menit să ascundă destinația finală a acelor piese. Deși această mașină este capabilă să genereze principala sursă de lumină necesară procesului EUV — lumina ultravioletă de înaltă energie — ea nu este încă capabilă să producă cipuri funcționale la scară industrială. Optica de precizie necesară pentru controlul exact al luminii rămâne un punct slab, întrucât furnizorii occidentali — în special germanii — continuă să dețină avansul în această tehnologie critică.
Acest program a fost menținut deliberat în secret, departe de ochii publicului și ai piețelor globale, tocmai pentru a evita contramăsurile externe. Recrutarea de experți occidentali — uneori chiar sub nume false pentru a păstra confidențialitatea — reprezintă una dintre strategiile cheie adoptate de Beijing pentru a accelera transferul de competențe esențiale. Un exemplu notabil menționat este fostul șef de tehnologie în domeniul surselor de lumină de la ASML, angajat ulterior într-un institut de cercetare din Shanghai și implicat în depunerea de brevete pentru tehnologii similare celor occidentale.
Contextul acestui demers este o deteriorare constantă a relațiilor tehnologice și economice între China și Statele Unite, în care Washingtonul și aliații săi au impus restricții tot mai dure asupra exporturilor de echipamente critice către companii chineze. Aceste sancțiuni, extinse începând din 2018 și intensificate ulterior, au vizat atât mașinile EUV, cât și echipamentele DUV (deep ultraviolet) folosite pentru generarea de cipuri mai puțin avansate. Oficialii americani justifică aceste măsuri ca parte a efortului de a limita capacitatea Chinei de a dezvolta tehnologie avansată cu aplicații sensibile, inclusiv cele militare.
Cu toate acestea, Beijingul și companiile chineze au găsit căi de a avansa în pofida acestor restricții, parțial prin importuri indirecte de componente și parțial prin dezvoltarea de soluții locale. Proiectul EUV chinez, deși încă la stadiul de prototip, reprezintă o mișcare strategică masivă în competiția globală pentru tehnologie. Obiectivul oficial declarat al Chinei este de a produce primele cipuri funcționale cu ajutorul acestei tehnologii până în 2028, deși un termen realist, potrivit unor surse apropiate proiectului, este mai degrabă 2030, totuși semnificativ mai devreme decât estimările anterioare care anticipau autosuficiența abia pe parcursul următorului deceniu.
Succesul acestui demers ar reprezenta un punct de cotitură în competiția globală pentru tehnologie, reducând dependența Chinei de lanțurile de aprovizionare occidentale și potențial slăbind eficacitatea sancțiunilor tehnologice impuse de Vest. O astfel de realizare ar putea avea implicații majore în domenii economice, industriale și geopolitice, rescriind echilibrul puterilor în industria semiconductorilor la nivel global.
