Clasamentul celor mai bune deserturi din lume pentru anul 2025, realizat de platforma internațională TasteAtlas, readuce în atenție diversitatea gastronomiei dulci la nivel global și plasează, în mod notabil, un preparat tradițional românesc în elita mondială. Evaluarea, bazată pe zeci de mii de voturi ale utilizatorilor din întreaga lume, a inclus peste două mii de deserturi, iar rezultatele publicate recent confirmă preferințele actuale ale publicului pentru rețete autentice, cu rădăcini culturale bine definite.
În fruntea clasamentului din acest an se află Antakya künefesi, un desert emblematic din sudul Turciei, recunoscut pentru combinația sa specifică de brânză locală și foi fine de aluat, îmbibate în sirop. Preparatul a obținut cel mai mare punctaj în urma evaluărilor și a fost desemnat cel mai bun desert din lume în 2025. Pozițiile următoare sunt ocupate de deserturi consacrate din bucătării cu tradiție în domeniul patiseriei și cofetăriei, precum înghețata englezească cu clotted cream sau gelato-ul italian cu fistic, confirmând interesul constant al consumatorilor pentru preparate clasice, dar bine executate.
Topul TasteAtlas reflectă o distribuție geografică amplă, reunind deserturi din Europa, Orientul Mijlociu, America Latină și Asia, fiecare cu specificul său local. Printre preparatele apreciate se regăsesc baklavaua turcească, strudelul cu mere din spațiul central-european, crêpes sucrées din Franța sau prăjituri tradiționale portugheze și caraibiene. Clasamentul nu urmărește exclusiv notorietatea internațională a unui desert, ci mai ales aprecierea autentică exprimată de cei care le-au degustat, fie în țările de origine, fie în restaurante din alte regiuni ale lumii.
România este prezentă în topul celor mai bune 100 de deserturi din lume printr-un singur preparat, dar unul cu o puternică valoare simbolică: papanașii. Desertul tradițional românesc s-a clasat pe locul 33 la nivel global, o poziție care îl plasează înaintea multor rețete cunoscute internațional și care confirmă atractivitatea sa dincolo de granițele țării. Papanașii sunt, astfel, singurul desert românesc inclus în acest clasament, reprezentând gastronomia locală într-un context internațional extrem de competitiv.
Papanașii sunt recunoscuți pentru structura lor simplă, dar echilibrată, bazată pe brânză de vaci, făină, ouă și griș, iar modul de servire, cu smântână și dulceață, contribuie decisiv la identitatea preparatului. Există diferențe regionale între varianta prăjită, mai răspândită în restaurante, și cea fiartă, întâlnită mai ales în bucătăria tradițională de casă, însă ambele păstrează aceleași principii de bază. În evaluările TasteAtlas, desertul românesc a fost apreciat pentru textura sa, contrastul dintre gustul ușor acrișor al brânzei și dulceața toppingului, dar și pentru caracterul său sățios.
Prezența papanașilor în acest top este cu atât mai relevantă cu cât România nu este, în mod tradițional, asociată la nivel internațional cu deserturi emblematice, spre deosebire de Franța, Italia sau Austria. Clasarea în primele 40 de poziții sugerează că deserturile românești pot concura cu succes pe piața globală atunci când sunt descoperite și evaluate de un public larg. Deși în top nu se mai regăsesc alte preparate românești, includerea papanașilor oferă o vizibilitate importantă bucătăriei locale și poate stimula interesul pentru alte rețete tradiționale.
TasteAtlas își bazează clasamentele pe voturile utilizatorilor și pe scoruri agregate, excluzând evaluările considerate nerelevante sau dezechilibrate statistic. În acest context, poziția obținută de papanași reflectă o apreciere constantă, nu un vârf temporar de popularitate. Platforma subliniază că scopul acestor topuri este de a promova patrimoniul culinar autentic și de a încuraja consumatorii să descopere preparate tradiționale din cât mai multe culturi.
Clasamentul din 2025 evidențiază o tendință clară: deserturile cu identitate locală puternică și rețete transmise din generație în generație continuă să fie preferate în fața reinterpretărilor moderne lipsite de context cultural. Pentru România, recunoașterea papanașilor la nivel mondial poate reprezenta un punct de plecare pentru o promovare mai amplă a gastronomiei tradiționale, într-un moment în care interesul pentru turism culinar și experiențe autentice este în creștere.
