Un studiu recent inițiat de guvernul britanic subliniază o criză profundă pe piaţa muncii pentru generaţia Z (tineri născuţi aproximativ între 1997–2012): aproape un milion de tineri cu vârste între 16 şi 24 de ani nu sunt nici angajaţi, nici în educaţie sau formare profesională, fiind clasificaţi drept „NEET” (Not in Employment, Education or Training) în perioada iulie–septembrie 2025, potrivit Oficiului Naţional de Statistică (ONS). Această cifră marchează un nivel record al „inactivităţii economice” pentru tineri, peste cel înregistrat în ultimii ani şi arată o anomalie structurală care afectează atât indivizii, cât şi economia britanică.
Criza tinerilor NEET reflectă două mari tendinţe combinate: o rată foarte ridicată a şomajului juvenil şi o proporţie semnificativă de tineri care nu caută sau nu pot accesa locuri de muncă sau programe de pregătire profesională. În termeni comparativi, ultima oară când nivelul NEET a atins valori atât de ridicate a fost în contextul crizei financiare din 2008, iar cifrele recente sugerează că situaţia s-a agravat semnificativ.
- Lipsa competenţelor percepute de angajatori
O mare parte dintre angajatori consideră că tinerii din Gen Z „nu sunt pregătiţi pentru locul de muncă” – mai exact, nu deţin competenţele practice, abilităţile sociale şi etica profesională pe care le aşteaptă mediul de lucru actual. Aceasta include competenţe tehnice, dar şi soft skills precum comunicarea, adaptabilitatea la reguli profesionale şi disciplină. Acest deficit este invocat ca un factor semnificativ în dificultatea tinerilor de a obţine primul job sau de a se menţine pe piaţa muncii.
Explicaţiile pentru acest deficit sunt multiple. Una dintre ele este impactul pandemiei de COVID-19, care a perturbat economia şi sistemele educaţionale, lăsând mulţi tineri fără experienţa de muncă de tip „part-time” sau stagii de practică pe care generaţiile anterioare le considerau normale pentru dezvoltarea profesională. În plus, evoluţia rapidă a tehnologiei, inclusiv AI şi automatizarea unor sarcini de bază, a schimbat cerinţele de pe piaţa muncii, reducând disponibilitatea poziţiilor tradiţionale de nivel de început.
- Schimbările în atitudinea tinerilor faţă de muncă
Se evidenţiază şi o schimbare culturală în generaţia Z: mulţi tineri preferă flexibilitatea, independenţa sau activităţile non-tradiţionale în locul angajării convenţionale. Această generaţie este adesea descrisă ca mai puţin dispusă să accepte un program strict de „9-to-5”, punând un accent mai mare pe echilibrul între viaţa personală şi profesională şi pe sensul muncii, ceea ce poate reduce interesul pentru anumite joburi ce nu oferă aceste elemente. Această tendinţă nu este însă universală, dar pare să influenţeze percepţia angajatorilor asupra motivaţiei şi „pregătirii” tinerilor pentru locul de muncă.
- Concurenţa acerbă pe piaţa muncii
Tinerii se confruntă cu o concurenţă puternică din partea altor segmente de populaţie pentru aceleaşi locuri de muncă, inclusiv persoane mai în vârstă sau cu experienţă care, din cauza șomajului general, sunt dispuse să accepte poziţii entry-level. În paralel, companiile au tăiat sau redus numeroase poziţii de început de carieră, ceea ce accentuează dificultatea accesului în câmpul muncii.
Fenomenul NEET are implicaţii profunde atât la nivel individual, cât şi la nivel macroeconomic. Pentru tineri, perioade lungi de inactivitate economică pot conduce la pierderea competenţelor, degradarea sănătăţii psihice şi emoţionale şi limitarea oportunităţilor de carieră pe termen lung. Statistica internaţională arată că tinerii care nu activează timp îndelungat sunt mult mai predispuşi să rămână marginalizaţi profesional pe durata întregii vieţi.
Pe plan macroeconomic, o forţă de muncă tânără subutilizată sau necalificată reduce productivitatea şi creşterea economică. PwC estimează că reducerea ratei NEET în Regatul Unit la niveluri comparabile cu alte ţări dezvoltate ar putea genera zeci de miliarde de lire suplimentare în PIB.
Răspunsul politic şi perspective
Guvernul britanic a recunoscut amploarea problemei şi a lansat în decembrie 2025 o analiză independentă a fenomenului NEET, condusă de fostul ministru al Sănătăţii Alan Milburn. Această analiză urmăreşte să identifice măsuri practice pentru a reintegra tinerii în educaţie, formare sau piaţa muncii, inclusiv prin programe de sprijin specializate.
Printre propunerile discutate se numără acordarea de stimulente angajatorilor pentru crearea de posturi de început de carieră, programe de ucenicie orientate spre noile cerinţe din economie şi consolidarea legăturii între educaţie şi cerinţele pieţei muncii. De asemenea, se vor analiza abordări care să încurajeze dobândirea competenţelor digitale şi „soft skills”, considerate esenţiale în economia inovatoare contemporană.
Concluzie
Criza Gen Z pe piaţa muncii din Marea Britanie nu este doar o cifră statistică izolată; este simptomul unei tranziţii economice şi culturale complexe, în care schimbările tehnologice, experienţele post-pandemice şi noile atitudini faţă de muncă interacţionează pentru a produce efecte semnificative. Răspunsul eficient la această criză va necesita politici publice coordonate, adaptări ale sistemului educaţional şi o mai bună corelare între nevoile angajatorilor şi pregătirea tinerilor pentru locurile de muncă ale viitorului.
