Zeci de milioane de americani au ieșit în stradă sâmbătă pentru a marca ceea ce a fost numit „No Kings Day”, o zi de protest împotriva a ceea ce organizatorii au denunțat ca fiind „tendințe autocratice” ale administrației Trump. Data nu a fost aleasă întâmplător: coincizând cu aniversarea a 79 de ani a fostului președinte Donald Trump, manifestațiile au fost gândite ca o replică simbolică la parada militară masivă organizată în capitală – considerată de critici drept o demonstrație de forță cu accente dictatoriale.
Potrivit The Guardian, peste 2.000 de proteste s-au desfășurat simultan în toate cele 50 de state ale Americii. Acțiunile au fost coordonate de o coaliție largă de organizații civice și politice sub umbrela mișcării 50501, care promovează democrația participativă și opoziția față de guvernarea cu accente autoritare.
Mobilizare națională fără precedent
Potrivit estimărilor organizațiilor civice implicate, în frunte cu mișcarea 50501 – o coaliție de sindicate, ONG-uri pentru drepturi civile și activiști – protestele au adunat între 5 și 11 milioane de participanți, într-o mobilizare coordonată ce rivalizează cu marșurile pentru drepturile civile din anii ’60.
Mitingurile s-au desfășurat pașnic în orașe precum New York, Philadelphia, Atlanta, Seattle și San Francisco, unde participanții au purtat pancarte cu mesaje precum „No Kings in America”, „We the People, Not the President” sau „Democracy, Not Autocracy”.
În multe orașe, protestatarii au acuzat Administrația Trump că folosește forțele armate în scopuri simbolice și represive, că erodează separarea puterilor în stat și că încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor, în special prin raidurile ICE și prin ordinele executive controversate emise în ultima perioadă.
Confruntări violente la Los Angeles
Cel mai grav incident s-a înregistrat în Los Angeles, unde protestele pașnice s-au transformat în confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine. Potrivit relatărilor din Wall Street Journal și The Guardian, ciocnirile au izbucnit în apropierea clădirii Primăriei și a tribunalului federal, după ce un grup de protestatari a refuzat să evacueze zona. Unii dintre aceștia au aruncat cu sticle, pietre și artificii artizanale, forțând poliția să răspundă cu gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și grenade de dispersie.
Autoritățile locale au impus interdicție de circulație (curfew) în centrul orașului și au chemat în sprijin Garda Națională. Martori oculari relatează că mai multe persoane au fost reținute, iar cel puțin zece au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma altercațiilor.
Incidente și în alte orașe
În Salt Lake City, un protest s-a încheiat cu un schimb de focuri între manifestanți și un individ înarmat, soldat cu o persoană rănită grav. În San Francisco și Richmond, Virginia, șoferi neidentificați au pătruns cu mașinile în mulțime, rănind mai mulți participanți. În Austin, Texas, mitingul planificat în fața Capitoliului a fost anulat în ultimul moment, după ce autoritățile au primit amenințări credibile la adresa aleșilor locali.
Reacții politice și oficiale
Casa Albă a catalogat protestele ca fiind „subversive” și „o tentativă de destabilizare internă”, iar președintele Trump a afirmat pe rețeaua Truth Social că manifestanții sunt „dușmani ai democrației”. De partea cealaltă, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a criticat în termeni duri parada militară de la Washington, numind-o „o expoziție vulgară de putere, gen Kim Jong Un”.
Organizații precum ACLU, Planned Parenthood, dar și federații sindicale au emis comunicate prin care denunță „transformarea Americii într-o republică prezidențială cu trăsături monarhice”, avertizând că statul de drept este în pericol.
O țară divizată
Protestele „No Kings Day” au arătat, încă o dată, cât de adâncă este divizarea societății americane. În timp ce o parte considerabilă a populației îl susține în continuare pe Trump, considerându-l un lider puternic, ce apără valorile tradiționale, o altă parte vede în actuala administrație o amenințare directă la adresa democrației constituționale.
Ziua de 14 iunie 2025 va rămâne în istoria recentă a Americii ca un moment de turnură. Protestele de „No Kings Day” au arătat că o parte uriașă a societății americane se teme de derapaje autoritare și cere un angajament reînnoit față de principiile fundamentale ale republicii. Într-o Americă tot mai polarizată, vocea străzii rămâne unul dintre puținele instrumente de echilibrare a puterii – iar acum, această voce a fost mai puternică decât oricând.