Într-un gest cu totul neobișnuit pentru o organizație criminală, Yamaguchi-gumi — cea mai mare grupare yakuza din Japonia — s-a prezentat recent în mod oficial la sediul poliției din prefectura Hyogo, cu un angajament scris în care promite că va pune capăt conflictelor violente cu facțiunile disidente. Acest document semnat de conducerea organizației reprezintă o premieră în istoria recentă a crimei organizate din Japonia și vine în contextul unui climat tensionat care a marcat ultimele decenii.
Scrisoarea a fost transmisă direct poliției de către reprezentanții Yamaguchi-gumi, care și-au exprimat intenția de a nu mai participa la confruntări cu gruparea rivală Kobe Yamaguchi-gumi — o facțiune desprinsă din organizația principală în urma unei scindări dramatice produse în 2015. Această rupere a dus la o escaladare a violenței între cele două grupări, cu multiple incidente raportate de-a lungul anilor.
Scrisoarea nu are caracter juridic obligatoriu, dar reprezintă un semnal diplomatic rar, care poate reflecta schimbări semnificative în strategia organizației. Autoritățile au primit documentul cu prudență, dar consideră că este un pas pozitiv care ar putea contribui la reducerea tensiunilor din lumea interlopă japoneză.
Yamaguchi-gumi are o istorie de peste un secol și, în ciuda presiunilor crescânde din partea autorităților, a reușit să-și păstreze o structură semnificativă, cu sute de membri activi. Totuși, în ultimii ani, statul japonez a înăsprit măsurile împotriva yakuza, interzicându-le să închirieze proprietăți, să dețină conturi bancare sau să angajeze cetățeni în mod legal. În unele prefecturi, locuitorii sunt obligați să semnaleze autorităților dacă au legături de afaceri cu astfel de organizații.
Pe fondul acestei presiuni continue, organizațiile yakuza au început să piardă din influență și resurse. Scăderea interesului tinerilor față de cultura tradițională yakuza, împreună cu ascensiunea criminalității cibernetice și a grupărilor mai puțin vizibile (precum „grupările semi-legale” cunoscute sub numele de tokuryu), au erodat controlul pe care marile organizații îl aveau în trecut asupra teritoriilor și piețelor ilicite.
De asemenea, polarizarea internă și conflictele pentru putere au dus la o divizare și mai profundă între fracțiuni, fiecare încercând să își mențină teritoriile și influența în fața unei concurențe tot mai mari, dar și a represiunii din partea statului. Pe acest fond, decizia de a încheia ostilitățile printr-un angajament scris poate fi interpretată nu doar ca o mișcare de imagine, ci și ca o încercare de reorganizare internă și reducere a presiunilor externe.
Rămâne de văzut dacă acest angajament va fi respectat în practică și dacă va conduce cu adevărat la o calmare a scenei crimei organizate din Japonia. Autoritățile japoneze au subliniat că vor monitoriza îndeaproape situația, dar că rămân sceptice în lipsa unor acțiuni concrete care să confirme intențiile exprimate în scris.
