Comisia Europeană a aprobat cea de-a patra cerere de plată depusă de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro, după ce a evaluat pozitiv îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate de autoritățile române. Potrivit Executivului european, România a implementat reforme și investiții care vizează modernizarea administrației publice, reforma fiscală și accelerarea tranziției verzi, în special în sectoarele transporturilor și energiei.
Cererea de plată, depusă oficial la 19 decembrie 2025, este prima pregătită integral de Guvernul condus de Ilie Bolojan și reprezintă una dintre cele mai importante tranșe financiare accesate până acum de România prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Evaluarea pozitivă a Comisiei Europene confirmă că statul român și-a îndeplinit toate jaloanele aferente acestei etape, inclusiv cele considerate sensibile din punct de vedere administrativ și fiscal.
Unul dintre cele mai importante capitole analizate de Comisie este implementarea infrastructurii de cloud guvernamental. Potrivit evaluării oficiale, România a făcut progrese semnificative în digitalizarea administrației publice, peste 30 de instituții fiind deja conectate la noua infrastructură informatică. Proiectul urmărește modernizarea serviciilor publice prin facilitarea schimbului de date între instituții și simplificarea accesului cetățenilor la servicii digitale. Autoritățile europene consideră că această investiție reprezintă un pas esențial pentru creșterea eficienței administrative și reducerea birocrației.
De asemenea, Comisia Europeană a evaluat pozitiv măsurile adoptate pentru decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei. România a introdus taxe mai ridicate pentru vehiculele poluante și a continuat reducerea dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune, în conformitate cu obiectivele climatice asumate la nivel european. Reformele fac parte din strategia de tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon și sunt incluse în angajamentele asumate prin PNRR și prin componenta europeană REPowerEU.
Un alt element important al cererii de plată îl reprezintă reforma cadrului fiscal. Comisia Europeană arată că România a adoptat modificări legislative menite să facă sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient, prin simplificarea procedurilor administrative și îmbunătățirea conformării fiscale. Reformele vizează reducerea poverii administrative pentru contribuabili și consolidarea finanțelor publice, într-un context în care autoritățile europene au solicitat în repetate rânduri măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare și eficientizarea colectării taxelor.
Odată cu aprobarea acestei tranșe, suma totală plătită României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență ajunge la 12,97 miliarde de euro. În această valoare sunt incluse prefinanțările de 3,79 miliarde de euro acordate în perioada 2021-2022, precum și avansul de 288 de milioane de euro primit în ianuarie 2024 prin programul REPowerEU. Potrivit datelor Comisiei Europene, fondurile deja transferate reprezintă aproximativ 60,6% din valoarea totală a planului românesc, iar până în prezent au fost evaluate 62% dintre toate jaloanele și țintele asumate de România prin PNRR.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt granturi nerambursabile, iar 7,84 miliarde reprezintă împrumuturi. Documentul include reforme și investiții considerate esențiale pentru modernizarea economiei românești, cu accent pe digitalizare, infrastructură, tranziție energetică și consolidarea rezilienței economice și sociale.
Aprobarea celei de-a patra cereri de plată vine într-un moment important pentru implementarea PNRR, în condițiile în care România trebuie să accelereze ritmul reformelor și al investițiilor pentru a respecta termenele asumate în relația cu instituțiile europene.
