Consumul intern din România a intrat într-o fază de contracție rar întâlnită în ultimul deceniu: pentru prima dată în zece ani, volumul consumului a scăzut timp de cinci luni consecutiv, între august și decembrie. Fenomenul este confirmat de date și analize economice recente, care indică drept cauză principală erodarea puterii de cumpărare pe fondul inflației și al presiunilor fiscale.

Consumul românilor, în declin prelungit: un semnal de alarmă pentru economie

România traversează o perioadă de încetinire vizibilă a consumului intern, un indicator esențial pentru dinamica economiei. Potrivit analizelor economice recente, consumul a înregistrat cinci luni consecutive de scădere — o situație fără precedent în ultimii zece ani. Fenomenul este asociat cu inflația persistentă, creșterea fiscalității și diminuarea puterii de cumpărare, factori care au determinat gospodăriile să reducă achizițiile de bunuri și servicii.

Un declin care marchează finalul anului 2025

Scăderea consumului s‑a manifestat în lunile august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie, potrivit analizelor economice care semnalează un recul constant al comerțului cu amănuntul — principalul indicator al consumului intern. În special în trimestrul al patrulea, contracția a devenit evidentă, iar luna decembrie, de regulă una dintre cele mai puternice din an datorită sărbătorilor, nu a reușit să inverseze tendința.

Această evoluție este cu atât mai îngrijorătoare cu cât decembrie reprezintă, în mod tradițional, un vârf al consumului, iar lipsa unui reviriment sugerează o schimbare structurală în comportamentul de cumpărare al populației.

Cauzele contracției: inflația și presiunea fiscală

Economiștii atrag atenția că inflația ridicată a erodat semnificativ veniturile reale ale populației, determinând românii să reducă cheltuielile, în special pentru produse nealimentare și carburanți. În paralel, creșterea fiscalității a accentuat presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, avertizează că această combinație de factori a împins consumul într-o zonă de contracție nemaiîntâlnită în ultimul deceniu.

Impactul asupra economiei: riscuri de încetinire și vulnerabilități

Consumul intern este unul dintre principalii motoare ai creșterii economice în România. Prin urmare, scăderea sa prelungită ridică riscuri semnificative pentru evoluția PIB‑ului. Analiștii economici subliniază că un recul persistent al comerțului cu amănuntul poate semnala începutul unei perioade de stagnare sau chiar recesiune tehnică, mai ales în contextul în care alte sectoare — precum industria — se confruntă la rândul lor cu dificultăți.

Datele din trimestrul al patrulea arată un „puternic recul” al comerțului cu amănuntul, ceea ce întărește îngrijorările privind direcția economiei la începutul noului an.

Reacții din mediul economic și de afaceri

Reprezentanți ai mediului de afaceri semnalează că numeroase industrii resimt deja presiunea scăderii consumului. Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, avertizează că multe sectoare văd „mugurii unei crize”, pe fondul gestionării ineficiente a banului public și al incertitudinilor fiscale.

Aceste semnale sunt completate de avertismentele economiștilor, care subliniază că reducerea consumului afectează lanțurile de producție, investițiile și încrederea în economie.

O situație fără precedent în ultimul deceniu

Deși România a mai traversat perioade de scădere a consumului — inclusiv în timpul pandemiei — durata actualei contracții este remarcabilă. În pandemie, scăderea consumului s‑a manifestat doar două luni consecutiv, în timp ce acum vorbim despre cinci luni la rând, un nivel care nu a mai fost atins în ultimii zece ani.

Scăderea consumului timp de cinci luni consecutive marchează un moment critic pentru economia României. Pe fondul inflației persistente și al presiunilor fiscale, puterea de cumpărare a populației s‑a diminuat, iar efectele se resimt în toate sectoarele dependente de cererea internă. Evoluția din lunile următoare va fi esențială pentru a determina dacă această contracție reprezintă o ajustare temporară sau începutul unei perioade economice dificile.