Agenția de rating Standard & Poor’s a reconfirmat calificativul suveran al României la nivelul BBB- pentru datoriile pe termen lung în valută, menținând totodată perspectiva negativă, pe fondul dezechilibrelor bugetare persistente și al incertitudinilor politice legate de viitoarea retragere a premierului Ilie Bolojan.
Potrivit analizei oficiale publicate miercuri, decizia de păstrare a ratingului reflectă așteptările S&P privind o continuare a consolidării fiscale moderate, dar și capacitatea statului român de a-și onora obligațiile externe în ciuda unui context economic intern fragil. Cu toate acestea, agenția avertizează că România rămâne expusă unor riscuri majore, în special din cauza nivelului ridicat al deficitului bugetar și al cheltuielilor inflexibile, care limitează spațiul de manevră al guvernului.
S&P estimează că economia României va înregistra o creștere economică extrem de modestă în acest an, de doar 0,3%, semnificativ sub media europeană și mult sub potențialul național. În același timp, presiunile inflaționiste, alimentate de majorările de taxe și de costurile ridicate la energie, ar putea împinge rata anuală a inflației către pragul de 9% în trimestrele următoare. În ciuda acestor dificultăți, analiștii agenției nu anticipează intrarea în recesiune, ci doar o stagnare prelungită a activității economice.
Un alt element care a contribuit decisiv la menținerea perspectivei negative este contextul politic din România. În analiza sa, S&P face referire explicită la înțelegerea politică dintre PNL și PSD, care prevede ca prim-ministrul Ilie Bolojan să se retragă din funcție la sfârșitul anului 2026. Agenția apreciază că această schimbare planificată la vârful executivului, în condițiile unei scene politice volatile, ar putea afecta continuitatea și coerența politicilor fiscale, mai ales dacă viitorul guvern va abandona actualul program de ajustare bugetară.
De asemenea, raportul subliniază că în pofida eforturilor recente de reformare fiscală și digitalizare a ANAF, impactul acestora asupra colectării rămâne limitat pe termen scurt. Deficitul bugetar, deși prognozat să se reducă până la 7,7% din PIB în 2025 și la 6,4% în 2026, este considerat în continuare nesustenabil, în absența unor măsuri structurale.
Pentru ca România să evite o retrogradare în categoria speculativă (junk), S&P atrage atenția că este esențial ca guvernul să continue procesul de consolidare fiscală și să reducă expunerea la șocuri externe, inclusiv prin absorbția eficientă a fondurilor europene. În cazul în care politica fiscală va deraia după 2026 sau dacă stabilitatea politică va fi compromisă, ratingul ar putea fi revizuit în sens negativ în perioada următoare.
Reconfirmarea ratingului vine într-un moment sensibil pentru România, aflată între nevoia stringentă de ajustare macroeconomică și calendarul electoral încărcat care ar putea afecta disciplina bugetară. În acest context, menținerea în zona „investment grade” depinde în mare măsură de capacitatea guvernului de a echilibra presiunile sociale cu rigorile piețelor financiare.
Sursa: S&P Global Ratings
