La începutul anului 2026, semnalele economice ale mediului de afaceri românesc indică o deteriorare accentuată, cu un val de insolvențe și dizolvări de firme ce atestă presiuni financiare severe asupra companiilor. Datele oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului, analizate de casa de consultanță Sierra Quadrant, arată că atât insolvențele, cât și dizolvările au înregistrat creșteri dramatice în prima lună a anului, conturând o situație dificilă pentru antreprenori și investitori deopotrivă.
În luna ianuarie 2026, 5.403 societăți au fost dizolvate la nivel național, înregistrând o creștere de 47,22% față de aceeași perioadă din 2025, când erau raportate 3.670 de cazuri. Această creștere alarmantă a dizolvărilor reflectă un mediu de afaceri supus unor dificultăți operaționale și financiare severe, în care firmele nu mai pot susține costurile de funcționare și riscurile comerciale. În paralel, 2.046 de companii și-au suspendat temporar activitatea, ceea ce reprezintă un avans de aproape 20% comparativ cu ianuarie 2025.
Transformarea dizolvării într‑un fenomen tot mai frecvent marchează un aspect îngrijorător al actualei evoluții economice: nu doar firmele cu probleme financiare cronice dispar de pe piață, ci și întreprinderile care anterior aveau performanțe modeste reușesc cu greu să își continue activitatea.
Capitala și mari centre economice resimt cel mai dur impact
Bucureștiul rămâne epicentrul acestor transformări. În prima lună a anului, 998 companii din Capitală și‑au dizolvat activitatea, un salt de peste 50% față de anul precedent. Suspendările temporare de activitate înregistrate în București totalizează 255, cu o creștere de peste 34%. Regiunile dezvoltate precum județele Constanța și Cluj au raportat și ele creșteri semnificative, Constanța înregistrând 291 de dizolvări (+75,3%), iar Clujul 273 (+52,51%). Situația este și mai dramatică în județul Galați, unde dizolvările au crescut cu 138,81%, iar suspendările de activitate au urcat cu peste 166%.
Aceste cifre sugerează nu doar un fenomen temporar, ci un posibil trend structural, cu implicații pe termen mediu pentru competitivitatea regională și distribuția investițiilor în economia românească.
Insolvențele se intensifică: indicator al presiunilor financiare
Pe lângă dizolvări, cifra insolvențelor – procedură juridică ce semnifică incapacitatea unei firme de a‑și achita datoriile – a crescut semnificativ. În ianuarie 2026, 529 de companii au intrat în insolvență la nivel național, cu o majorare de 36,69% față de cele 387 de cazuri din aceeași lună a anului precedent. Bucureștiul înregistrează 108 insolvențe, practic la nivelul din 2025, însă creșteri dramatice se observă în provincie: Constanța a raportat un salt de peste 433%, iar Galați a înregistrat o creștere de 162,50%. Județul Cluj a raportat 38 de insolvențe, în creștere cu 22,58%.
Aceste evoluții reflectă o presiune financiară tot mai mare asupra companiilor, care, din cauza scăderii lichidităților și a dificultății de a accesa finanțare, ajung să solicite protecție juridică împotriva creditorilor.
Sectorele economice afectate și cauzele crizei
Analiza pe sectoare evidențiază vulnerabilități profunde în inima economiei. Comerțul (cu ridicata și cu amănuntul) rămâne cel mai afectat domeniu în termeni de dizolvări în valoare absolută. Pe baza vechii clasificări CAEN 2008, sectorul a înregistrat 1.021 de dizolvări, iar pe baza noii clasificări CAEN 2025, dizolvările au crescut cu peste 478%, atingând 347 de firme închise.
Cel mai șocant exemplu este însă industria de IT și telecomunicații, care a înregistrat un avans de peste 1.040% al dizolvărilor, de la 10 firme închise în ianuarie 2025 la 114 la începutul lui 2026, iar suspendările temporare de activitate în acest sector au crescut cu peste 416%. Deși IT a fost considerat un pilon al economiei moderne din România, evoluțiile recente indică presiuni competitive și financiare fără precedent pentru firmele din acest domeniu. În construcții, un sector esențial pentru infrastructură, dizolvările și insolvențele au avansat moderat, cu 2,34% și respectiv 5,33%.
Radierile de firme, indicatorul final al declinului
La capătul procesului antreprenorial se află radierile definitive din registrul oficial, reprezentând momentul în care o companie dispare complet. În ianuarie 2026 au fost înregistrate 6.312 radieri, marcând o ușoară scădere de 0,24% față de aceeași lună a anului trecut. Totuși, la nivel regional această cifră variază puternic: Bucureștiul a raportat o creștere de aproape 10% a radierilor, iar Galați a înregistrat o explozie de peste 166%.
Consultanții economici subliniază că printre cauzele principale ale acestei situații se numără scăderea vânzărilor în volum, efectele persistente ale inflației, costurile operaționale ridicate, creșterea taxelor și a salariului minim, reducerea creditului furnizor și accesul limitat la finanțare. Managementul riscurilor financiare, adaptarea structurilor de cost și flexibilitatea strategiilor de business sunt, în această perioadă, factori decisivi pentru supraviețuirea companiilor.
