Directorii Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri (AICPS) au demontat, într-o analiza, cele mai răspândite 5 mituri când vine vorba despre cutremur.
Stând sub grindă vei fi în siguranţă
Primul dintre acestea: „Stând sub grindă vei fi în siguranţă” este fals, susţin reprezentanţii AICPS. „Acesta era aplicabil clădirilor vechi pe vremea când plăcile erau din lemn, acum sunt din beton, iar grinzile vor pârâi şi se vor fisura primele. Structurile moderne sunt proiectate de ingineri astfel încât energia indusă de acţiunea seismică să fie distribuită cât mai uniform în cât mai multe puncte mici ale construcţiei. Scopul nu este să crape ceva major ci să fie mici chestii de reparat cât mai uşor în diverse puncte ale construcţiilor„, menţionează specialiştii.
A trecut prin multe cutremure o să fie în regulă şi la următorul
„A trecut prin multe cutremure o să fie în regulă şi la următorul” este de asemenea fals în opinia AICPS, pentru că o structură după o acţiune seismică majoră echivalează cu o structură cu degradări (minore sau majore), care poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură rezistenţa iniţială proiectată.
Clădirea mea este din beton armat la cutremur nu are nicio fisură
„Clădirea mea este din beton armat la cutremur nu are nicio fisură” este un alt mit demontat de specialişti. „De regulă, construcţiile sunt proiectate astfel încât vor avea anumite degradări în cazul unui cutremur de intensitate mare, indiferent de sistemul structural… chiar şi cele din beton armat vor suferi avarii. În funcţie de intensitatea mişcărilor seismice, pot apărea degradări, care se vor manifesta prin fisurarea/crăparea elementelor structurale în secţiunile critice”, afirmă inginerii constructori proiectanţi de structuri.
Clădirea mea este rezistentă, nu se mişcă la cutremur
Fals este şi mitul „Clădirea mea este rezistentă, nu se mişcă la cutremur”, deoarece sub efectul unui cutremur, toate clădirile din aria de influenţă a epicentrului vor efectua mişcări de vibraţie, fiind rezemate pe sol, care la rândul său vibrează (sursa cutremurului este scoarţa terestră). Clădirile sunt proiectate să se mişte la cutremur astfel încât să nu fie nici foarte rigide, pentru că poate apărea o ruptură bruscă, dar nici foarte flexibile pentru că atunci vor suferi avarii elementele nestructurale (pereţii de rigips, pereţii de zidărie, geamuri, partea de plafoane etc). Doar clădirile prevăzute cu izolatoare seismice sunt capabile să amelioreze mişcările datorate solului, pe care ocupanţii clădirii le vor percepe mai slabe.
Clădirile (noi) sunt proiectate să facă faţă unui cutremur de intensitate ridicată, fără avarii
Nu în ultimul rând, şi în ceea ce priveşte mitul „Clădirile (noi) sunt proiectate să facă faţă unui cutremur de intensitate ridicată, fără avarii”, specialiştii spun că şi acesta este fals, argumentând că nu ar fi eficientă o astfel de construcţie pentru ca ar avea cost extrem de ridicat. Şi atunci se acceptă o reparaţie mai mică care apare la un interval mai mare de timp decât să proiectezi o casă 100% nefisurabilă.
Totodată, AICPS precizează că trebuie să scăpăm de paradigma blocurilor construite înainte de cutremurul din ’77, blocuri înainte şi după un cutremur. „Eticheta de construit înainte de ’77 este percepută diferit; dacă pentru o persoană fără cunoştinţe în domeniu aceasta se traduce prin rezistenţă şi performanţă, că a supravieţuit unui seism major, pentru noi, inginerii, o structură după o acţiune seismică majoră echivalează cu o structură cu degradări (minore sau majore), care poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură rezistenţa iniţială proiectată„, spun specialiştii, scrie digi24.ro.
