Pe 2 iulie 2025, Dalai Lama, aflat în exil în Dharamshala (India), a dezvăluit după 14 ani de consultări că instituția Dalai Lama va continua și după moartea sa. Succesorul se va naște în afara Chinei, conform tradiției tibetane, și va fi recunoscut exclusiv de către Trustul Gaden Phodrang – instituție fondată de actualul lider spiritual. El a subliniat că „nimeni altcineva nu are autoritate să intervină” în acest proces.
Această decizie a fost luată în urma numeroaselor opinii exprimate de tibetani, plasând-o într-un cadru aproape democratic. Dalai Lama a precizat că încă din 24 septembrie 2011 ceruse liderilor tradițiilor spirituale tibetane și comunității din exil și din lume să discute dacă instituția ar trebui să continue. După primirea multor scrisori și cereri din partea budiștilor tibetani – inclusiv din Tibetul ocupat – a decis menținerea instituției, iar responsabilitatea recunoașterii succesorului revine exclusiv Trustului Gaden Phodrang, în cooperare cu liderii tradițiilor budiste tibetane și protectorii Dharmei.
Context și reacții
Acest anunț marchează o săptămână importantă: Dalai Lama a împlinit 90 de ani, conform calendarului tibetan, iar celebrarea în Dharamshala a atras mii de adepți, inclusiv personalități ca Richard Gere. Anterior, liderul tibetan declarase că succesorul său s-ar putea naște în lumea liberă (în afara Chinei) și că va anunța în această săptămână dacă instituția ar urma să continue.
Robert Barnett – profesor la Școala de Studii Africane și Orientale din Londra – a explicat că accentul puternic pus de Dalai Lama pe dreptul tibetanilor de a decide instituie un semnal clar către China. Procesul ales este democratic, nu bazat pe forță, conferind legitimitate internă și externă alegătorilor tibetani.
Contestarea Chinei
China s-a grăbit să respingă afirmația Dalai Lama. Ministerul de Externe de la Beijing a declarat că transormarea într-un viitor Dalai Lama trebuie aprobată de guvernul chinez și că procedura legală include utilizarea urnei de aur („Golden Urn”) – o practică institutionalizată încă din timpul Dinastiei Qing (1792) și reglementată de legea chineză privind afacerile religioase.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a ministerului, recunoașterea „trebuie să urmeze legile chineze”, iar identificarea se va face prin tragere la sorți – o metodă folosită în trecut pentru al treilea, al patrulea și al cincilea Dalai Lama, dar nu și pentru actualul al 14‑lea.
Cine este Dalai Lama și tradiția succesiunii
Tenzin Gyatso, cel de‑al 14‑lea Dalai Lama, s‑a născut în 1935 ca Lhamo Dhondup, într-o familie de fermieri, a fost recunoscut la vârsta de doi ani ca reîncarnarea lui Thubten Gyatso – cel de‑al 13‑lea Dalai Lama, și a primit numele Tenzin Gyatso. A urmat o educație monastică la Palatul Potala și, după revolta tibetană din 1959 – reprimată de China – a fugit, stabilindu‑se în exil în India.
Lider spiritual și politic al tibetanilor, în 1989 acesta a primit Premiul Nobel pentru Pace, recunoscut pentru eforturile sale non‑violente de protejare a identității tibetane. El se consideră un „simplu călugăr budist” și este considerat manifestarea spirituală a lui Avalokiteshvara – protectorul Tibetului.
Istoria instituției Dalai Lama începe în secolul XV; din 1642, fiecare Dalai Lama a fost în același timp și conducător politic al Tibetului. Tradiția budistă susține că sufletul lui Dalai Lama se reîncarnează, iar procesul de identificare este complex și tradițional. În cazul actualului, acest proces a fost validat când Tenzin Gyatso avea doi ani.
Concluzii
Dalai Lama confirmă existența unui succesor și determină că procesul decizional aparține doar comunității tibetane, organizate sub umbrela Trustului Gaden Phodrang. Alegerea finală, bazată pe consultări extinse și tradiție budistă, va exclude orice intervenție a guvernului chinez.
China, însă, insistă că numai Beijingul poate aproba reîncarnarea, invocând legislația internă și practica urnei de aur din vremuri imperiale, amenințând astfel legitimitatea viitorului lider spiritual tibetan.
Conflictul dintre două viziuni – tradițională și democratică a tibetanilor și cea controlată, impusă de stat a Chinei – este fundamentat în această dispută asupra recunoașterii celui de‑al 15‑lea Dalai Lama și reflectă tensiunea geopolitică ce va modela viitorul spiritual al Tibetului.