La finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 30 aprilie 2025, președintele interimar Ilie Bolojan a făcut o serie de declarații privind principalele decizii adoptate în contextul actual de securitate europeană și necesitatea consolidării apărării naționale a României.
Principalele puncte discutate au fost:
-
Creșterea capacității de apărare a României până în 2030
Un punct esențial al reuniunii a fost decizia ca România să își intensifice eforturile pentru consolidarea capacității de apărare până în anul 2030. În acest sens, s-a hotărât creșterea etapizată a bugetului pentru apărare. Ministrul Apărării a fost mandatat să susțină acest angajament în cadrul negocierilor care vor preceda Summit-ul NATO din iunie 2025, desfășurat la Haga. Scopul este ca România să joace un rol activ în apărarea colectivă a Uniunii Europene și a Flancului Estic al NATO.
-
Accesarea fondurilor europene pentru apărare
România intenționează să acceseze fondurile europene destinate consolidării apărării în contextul planului anunțat de Comisia Europeană pentru „reînarmarea Europei”. Acest plan prevede un buget de 800 de miliarde de euro și permite statelor membre să investească în echipamente militare fără ca aceste cheltuieli să fie contabilizate în deficitul bugetar. În acest sens, va fi constituit un grup de lucru condus de Cancelaria Primului Ministru, cu sprijinul Ministerului Apărării și al Ministerului Economiei, pentru a întocmi și depune proiecte eligibile. Se are în vedere un credit avantajos, cu o perioadă de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, astfel încât bugetul național să nu fie afectat direct.
-
Investiții în industria de apărare autohtonă
O parte importantă a fondurilor europene urmează să fie redirecționată către industria de apărare din România, atât cea publică, cât și cea privată. Autoritățile vor negocia cu Uniunea Europeană pentru a îndeplini condițiile necesare accesării acestor fonduri. Până la mijlocul lunii iunie, România va trebui să prezinte o listă de proiecte eligibile pentru finanțare.
-
Actualizarea legislației privind apărarea națională
Pe agenda CSAT s-a aflat și proiectul de Lege a Apărării Naționale, una dintre cele patru legi esențiale din domeniul apărării. Două dintre aceste legi au fost deja adoptate de Parlament și validate de Curtea Constituțională, în timp ce a patra este în analiză la Guvern. Se preconizează că toate cele patru legi vor fi adoptate până în luna iunie, astfel încât cadrul legislativ al apărării să fie complet actualizat.
-
Modernizarea planului național de mobilitate militară
O altă decizie importantă a vizat actualizarea Planului Național de Mobilitate Militară, care urmărește îmbunătățirea infrastructurii pentru transportul militar și civil. Documentul a fost revizuit pentru a include proiecte recente și viitoare, relevante pentru mobilitatea militară regională. România a aderat la un nou coridor de transport nord-sud, ce leagă țara de zona Balcanilor. În acest context, proiectul unui nou pod peste Dunăre a fost inclus în acest plan strategic.
-
Finalizarea hidrocentralelor – proiect de interes național
CSAT a decis ca finalizarea hidrocentralelor neterminate, unele începute încă din perioada comunistă, să fie declarată proiect de interes național. Aceste hidrocentrale sunt construite în proporție de 60-90%, dar finalizarea lor a fost blocată din motive birocratice și litigii. Dacă vor fi terminate, acestea vor crește cu 10% capacitatea totală instalată în sistemul hidroenergetic național, contribuind cu energie ieftină, verde și constantă. Bolojan a subliniat că acest demers va duce la reducerea prețului energiei, sporirea competitivității economiei și creșterea securității energetice. Proiectul urmează să intre în dezbatere parlamentară, iar obiectivul este ca lucrările de finalizare să înceapă cât mai curând, cu termen de punere în funcțiune în următorii 10 ani.
România își reafirmă angajamentul față de securitatea colectivă europeană și nord-atlantică, prin consolidarea capacităților militare, modernizarea infrastructurii de apărare și creșterea independenței energetice. Deciziile adoptate de CSAT reflectă o abordare integrată a securității naționale, care îmbină investițiile în apărare, energie și infrastructură cu reforme legislative și parteneriate internaționale.