Autorităţile române şi anchetatorii europeni au scos la lumină, în ultimele luni, reţele care au facilitat obţinerea — inclusiv prin falsificare şi cu sprijinul unor funcţionari — a unor documente de identitate româneşti pentru mii de persoane născute în Rusia, Ucraina şi Republica Moldova. Operaţiunile au culminat cu percheziţii la scară largă şi cu implicarea instituţiilor europene în investigaţii care vizează fraude complexe şi reţele transfrontaliere.
Conform anchetei, peste 100 de oameni de afaceri născuți în Rusia și Ucraina, mulți dintre ei milionari, au obținut cărți de identitate și pașapoarte românești în mod fraudulos – un demers care, spun procurorii Parchetului General, le-a permis să se legitimeze oficial ca cetățeni români și să intre în spațiul Uniunii Europene cu documente românești. Ancheta arată că beneficiarii documentelor ar fi prezentat certificate de cetăţenie pretins eliberate de misiuni consulare (cum ar fi consulate din Sankt Petersburg sau Istanbul), însă se ridică semne serioase de întrebare asupra autenticității acestor acte. Parchetul a solicitat sprijinul Interpol pentru localizarea persoanelor implicate și a cerut confiscarea documentelor emise fraudulos, iar până acum au fost retrase cel puțin 20 de pașapoarte.
Procurorii susţin că persoanele vizate locuiesc, în multe cazuri, în paradisuri fiscale şi se legitimează cu acte româneşti care, potrivit surselor judiciare, au fost emise pe baza unor certificate de cetăţenie prezentate la ghişee ca fiind eliberate de misiuni consulare. Pentru a identifica şi a aduce în faţa organelor de urmărire penală beneficiarii acestor documente, Ministerul Public a solicitat sprijinul Interpol; totodată, autorităţile au cerut confiscarea imediată a paşapoartelor şi a cărţilor de identitate suspectate a fi false.
Ancheta, care se întinde pe circa un an potrivit surselor citate, a condus deja la punerea sub acuzare a mai multor angajaţi din structurile de stare civilă şi evidenţa populaţiei, bănuiţi de luare de mită, fals informatic şi fals în înscrisuri. Proceduri administrative şi judiciare au fost iniţiate pentru anularea documentelor emise fraudulos; până în prezent, anchetatorii au reuşit confiscarea unor paşapoarte şi demararea litigiilor pentru anularea unor certificate şi a altor înscrisuri.
Cazul se leagă de investigaţii mai vechi asupra unor reţele care, în nord-estul României, ar fi produs pe scară largă documente de identitate şi chiar cetăţenii române pentru persoane din Rusia, Ucraina şi Republica Moldova. Anchete şi percheziţii desfăşurate anterior în judeţele Botoşani şi Suceava au scos la iveală practici care includeau stabilirea unor domicilii fictive în proprietăţi nelocuite, folosirea documentelor unor persoane decedate sau plecate în străinătate şi colaborarea unor funcţionari publici cu intermediari care identificau beneficiarii. Măsurile din acest dosar au implicat sute de percheziţii şi reţineri în rândul unor angajaţi ai primăriilor implicate.
Reacţiile instituţionale au vizat atât sporirea măsurilor de verificare la ghişee, cât şi certificarea stării acestor documente în registrele naţionale de evidenţă a persoanelor. Ciprian Florescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, a declarat că „România a devenit foarte atractivă pentru astfel de personaje pentru că este poarta de intrare în Europa”, atrăgând atenţia asupra faptului că multe dintre certificatele folosite nu sunt originale. Această poziţie oficială a stat la baza demersurilor administrative pentru anularea documentelor şi a sesizărilor penale.
