Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a anunțat un amplu pachet de măsuri fiscale, menit să oprească declinul bugetar al României și să recâștige încrederea partenerilor internaționali. Măsurile, extrem de controversate, vor intra în vigoare în două etape — începând cu 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026 — și vizează creșteri de taxe, limitări ale cheltuielilor statului, precum și reforme în sectoarele considerate cheie.
Printre cele mai sensibile modificări se află majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și a cotelor reduse, de la 5% și 9%, la 11%, toate incepand cu 1 august 2025. Acestea vor afecta o gamă largă de produse și servicii esențiale — de la alimente și medicamente până la energia termică, apă, lemne de foc sau servicii HoReCa. Pentru sectorul hotelier și de restaurante, guvernul ia în calcul aplicarea cotei standard de 21% începând din noiembrie, în funcție de evoluția fiscală.
În paralel, accizele la carburanți, alcool și tutun vor crește. Pentru a atenua impactul asupra companiilor de transport, se va introduce un mecanism de restituire parțială a accizei.
Tot din august, pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei vor fi taxate cu contribuția pentru asigurări de sănătate (CASS), dar doar pentru suma care depășește această limită.
Băncile vor plăti un impozit dublu pe profit, iar câștigurile obținute din jocurile de noroc vor fi suprataxate cu 30%, într-o tentativă de a colecta venituri suplimentare de la industriile cu marje ridicate de profit. Guvernul a promis că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza și reformele restante din PNRR, inclusiv pe tema pensiilor speciale și a instituțiilor autofinanțate. În același timp, sporurile exagerate din unele ministere — de până la 50% — vor fi reevaluate, iar cheltuielile cu aparatul bugetar urmează a fi restructurate.
Începând cu anul 2026, vor intra în vigoare alte măsuri, precum majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 13%, impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață, precum și înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale. Pensiile vor rămâne plafonate, după ce în 2024 înregistraseră o creștere de peste 30%, iar salariile din sectorul bugetar cu 20%.
Educația va fi și ea afectată. Din toamna acestui an, norma didactică va crește cu două ore în învățământul preuniversitar și universitar, în timp ce orele suplimentare vor fi reduse drastic. Salariile profesorilor vor rămâne nemodificate. Totodată, sistemul de burse va fi reformat: bursele de merit vor fi acordate într-un număr limitat, iar cele sociale vor fi concentrate pe copiii din familii defavorizate.
Prim-ministrul Bolojan a explicat că România se află într-un moment critic. Cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024 — cel mai mare din Uniunea Europeană — și un nivel al veniturilor fiscale de doar 30% din PIB (față de media UE de 40%), statul român cheltuie cu mult peste posibilități. Practic, din 100 de lei colectați din taxe, guvernul cheltuiește 132, diferența fiind acoperită prin împrumuturi. Premierul a avertizat că, în lipsa acestor măsuri, România riscă intrarea în incapacitate de plată, pierderea accesului la fondurile europene și retrogradarea în categoria „junk” pe piețele financiare internaționale.
Comparând situația actuală cu cea din 2010, când TVA-ul a fost majorat la 24% și salariile din sistemul bugetar au fost tăiate cu 25%, Bolojan susține că România nu mai are luxul amânării. De altfel, la reuniunea recentă a ECOFIN, Consiliul Miniștrilor de Finanțe din UE, România a fost criticată pentru lipsa măsurilor de corectare a deficitului. Comisia Europeană a transmis un ultimatum: fără reforme fiscale, fondurile europene vor fi blocate.
Măsurile anunțate vor fi adoptate prin procedura asumării răspunderii guvernamentale. Acest mecanism, prevăzut de Constituție, permite guvernului să adopte un proiect legislativ fără votul Parlamentului, cu condiția să nu fie demis printr-o moțiune de cenzură depusă în termen de trei zile. Dacă moțiunea este respinsă sau nu este depusă, proiectul devine automat lege.
Premierul susține că actualul pachet este doar prima parte a unei strategii în trei etape. Următorul set de măsuri va fi prezentat la finalul lunii iulie și va viza corectarea inechităților din sistem și deblocarea fondurilor europene prin îndeplinirea jaloanelor din PNRR. Bolojan a mai adăugat că reducerea cheltuielilor statului este dificil de realizat rapid, mai ales în contextul unui sistem bugetar supradimensionat și al unei colectări fiscale slabe.
România, a subliniat prim-ministrul, nu își mai poate permite derapaje. Exemplele negative din trecutul propriu și criza Greciei sunt avertismente clare că revenirea dintr-o eventuală criză ar fi mult mai dureroasă decât corecția dureroasă, dar controlată, care se aplică acum.
[…] Guvernul Bolojan majorează TVA-ul și anunță măsuri dure pentru a reduce deficitul bugetar (VIDE… […]