Organizația Meteorologică Mondială (WMO) a anunțat că nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă au crescut în 2024 cu 3,5 părți per milion (ppm), cea mai mare creștere anuală înregistrată de la începutul măsurătorilor moderne, în 1957. Concentrația medie globală a ajuns astfel la 423,9 ppm, marcând un nou record și confirmând accelerarea procesului de încălzire globală.
Potrivit raportului WMO publicat pe 15 octombrie 2025, evoluția este rezultatul combinat al emisiilor persistente generate de activitățile umane, al incendiilor extinse din diverse regiuni ale lumii și al reducerii eficienței ecosistemelor naturale în absorbția carbonului. Specialiștii avertizează că această combinație amplifică efectul de seră și reduce capacitatea planetei de a se autoregla climatic.
„Observăm o tendință îngrijorătoare: sursele naturale de absorbție, precum pădurile și oceanele, devin tot mai puțin eficiente”, se arată în comunicatul organizației. Aproximativ jumătate din dioxidul de carbon emis în fiecare an este reținut de oceane și de ecosistemele terestre, dar creșterea temperaturilor reduce capacitatea acestora de a stoca gazul. Fenomenul este accentuat în anii dominați de El Niño, cum a fost și 2024, când vegetația afectată de secetă și valurile de căldură a generat emisii suplimentare.
Pe lângă dioxidul de carbon, WMO a raportat creșteri semnificative și pentru alte gaze cu efect de seră. Concentrația de metan a ajuns la 1.942 părți per miliard (ppb), iar cea de oxid de azot la 338 ppb, ambele reprezentând maxime istorice. Metanul contribuie cu circa 16% la forțarea radiativă totală – fenomenul care intensifică reținerea căldurii în atmosferă – și provine în principal din agricultură, creșterea animalelor și arderea biomasei. Oxidul de azot este emis în special prin utilizarea îngrășămintelor și din procese industriale.
WMO atrage atenția că persistenta creștere a acestor gaze accentuează efectele climatice extreme, precum valurile de căldură, secetele și incendiile de vegetație. Organizația avertizează că „fiecare fracțiune de grad de încălzire suplimentară amplifică riscurile asupra sănătății, securității alimentare și stabilității economice globale”.
În contextul acestor date, specialiștii consideră urgentă accelerarea politicilor de reducere a emisiilor și consolidarea sistemelor de monitorizare atmosferică. WMO insistă că doar prin reducerea drastică a utilizării combustibililor fosili și protejarea ecosistemelor naturale se mai poate limita creșterea temperaturii globale la nivelurile stabilite prin Acordul de la Paris.
Raportul subliniază totodată că efectele dioxidului de carbon asupra climei sunt de lungă durată, moleculele de CO₂ rămânând în atmosferă timp de secole. Chiar și dacă emisiile ar fi reduse drastic în prezent, concentrațiile ridicate existente vor continua să influențeze clima pentru generațiile viitoare.
Concluziile WMO vor fi discutate la Conferința ONU privind Schimbările Climatice (COP 30), programată la Belém, în Brazilia, unde liderii globali sunt așteptați să adopte măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor și protejarea ecosistemelor. Organizația avertizează că fereastra de timp pentru acțiune se îngustează rapid, iar „inacțiunea de azi va costa incomparabil mai mult mâine”.
