La nivelul Uniunii Europene, televiziunea continuă să fie cea mai utilizată sursă de informare: 71 % dintre cetăţeni o indică pentru urmărirea problemelor sociale și politice. În România, procentul este ușor mai ridicat — 72 %. Aceste date provin din studiul Flash Eurobarometer – Social Media Survey 2025 (EB-ID: FL014EP), realizat în perioada 11–18 iunie 2025, pe un eșantion de 26.121 cetăţeni UE, inclusiv 1.040 în România.
Cu toate acestea, peisajul informării se nuanţează rapid de la o generaţie la alta. Studiul arată că, zilnic, aproximativ jumătate dintre români folosesc reţele sociale pentru a urmări subiecte sociale şi politice. Totodată, românii se află între liderii europeni la consumul de conținut pe TikTok ca sursă de informare — o evoluție remarcată și de presa românească pe baza datelor Eurobarometrului.
Televiziunea – încă reperul de bază
Conform datelor din raport, televiziunea apare ca sursă folosită frecvent pentru informare socială și politică de 72 % dintre respondenţi din România (față de media UE de 71 %). Această pondere indică faptul că, deși mediile digitale câștigă teren, televiziunea rămâne cu un rol central în modul în care românii se informează.
Alegerea televizorului ca sursă de informare are sens și din prisma accesibilităţii și penetrării, mai ales în zonele unde infrastructura digitală poate fi mai puțin robustă — un factor ce favorizează media tradiţională faţă de mediile online.
Pe de altă parte, studiul evidențiază o tendință clară de creștere a importanței rețelelor sociale ca sursă de informație politică și socială. În România, social media se regăsește frecvent în topul surselor utilizate — aproximativ 50 % dintre respondenți declară că folosesc aceste platforme zilnic pentru a urmări astfel de subiecte.
Mai mult, România se remarcă prin utilizarea intensă a TikTok ca sursă de noutăți în domeniul social și politic, fiind printre țările cu cele mai ridicate procente la acest capitol în UE. Alte rețele importante în acest context includ Facebook, YouTube și Instagram, platforme prin care conținut politic sau social circulă rapid în rândul publicului activ online.
Această dinamică reflectă o transformare a orientărilor de consum media, mai ales în rândul tinerilor, care se orientează tot mai mult spre formate digitale și conținut scurt, adaptat contextului rețelelor sociale.
Provocări: dezinformare și încredere
Creșterea rolului rețelelor sociale vine însă cu provocări evidente. Raportul Eurobarometru atrage atenția că un procent semnificativ al respondenților români raportează expunere la informații false: 55 % spun că au fost frecvent expuși la dezinformare în ultima săptămână, comparativ cu media UE de 35 %.
În același timp, 61 % dintre români afirmă că se simt încrezători în capacitatea lor de a identifica știrile false — un nivel comparabil cu media UE. Această discrepanță între expunere și încrederea în propria capacitate de discernământ indică un spațiu potențial de vulnerabilitate în ecosistemul informativ.
Concluzii și perspective
Datele Eurobarometrului de vară 2025 oferă o imagine clară: televiziunea rămâne un pilon solid al informării în UE și România, dar digitalizarea consumului de media avansează rapid. România apare ca un teren fertil pentru noile modele de distribuție a știrilor — rețelele sociale ocupă un rol important în economia atenției publice, iar TikTok, în mod particular, ocupă un loc neașteptat de central.
Într-un context în care expunerea la conținut fals este resimțită de majoritatea respondenților, încrederea în propriul discernământ devine crucială. Instituțiile media, editorii și autoritățile au de gestionat standardele de verificare, transparența editorială și mecanismele de educație media.
