Președintele Nicușor Dan a anunțat, în ultima zi a sesiunii parlamentare (30 iunie 2026), că nu va face în acest moment nicio nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru, argumentând că nu există încă o majoritate parlamentară stabilă care să poată susține un guvern cu puteri depline. Declarațiile au fost făcute după un dejun de lucru cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditați în România, într-un context politic marcat de blocaj în negocierile dintre partide.
Șeful statului a indicat că formarea unui nou executiv depinde exclusiv de capacitatea formațiunilor parlamentare de a construi o majoritate clară, capabilă să asigure minimum 233 de voturi în Parlament, pragul constituțional necesar pentru învestirea unui guvern.
„Eu îmi doresc să avem un nou guvern cu puteri depline. Când, nu știm. Partidele trebuie să se întâlnească cât mai des în zilele, săptămânile următoare. Vorbesc constant cu liderii partidelor”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că nu intenționează să condiționeze politic formarea guvernului, dar insistă asupra existenței unei majorități funcționale clare.
„Sunt în situația în care nu cer prea multe. Cer să fie 233 de oameni de care să fiu sigur că vor vota, să se înțeleagă între ei. Eu nu cer niciun acord, nicio condiție, cer 233 de oameni”, a precizat acesta.
În evaluarea sa asupra procesului de negociere, Nicușor Dan a afirmat că situația actuală diferă fundamental de episoadele anterioare de formare a guvernelor, apreciind că șansele de validare parlamentară sunt în prezent inexistente.
„Spre deosebire de situațiile anterioare, în care era o așteptare rezonabilă că guvernul trece, acum este o certitudine că nu trece. Nu vreau să facem un exercițiu să ne jucăm de-a prim-ministrul”, a declarat președintele.
Acesta a plasat responsabilitatea politică a deblocării situației exclusiv în zona partidelor parlamentare, pe fondul negocierilor aflate în impas.
„În continuare nu înțeleg de ce nu a trecut Guvernul Tomac. Responsabilitatea e la partide și le aștept să vină cu soluția de majoritate”, a mai spus Nicușor Dan.
În ceea ce privește posibilitatea unor alegeri anticipate, șeful statului a admis că scenariul există, dar nu este unul aflat în desfășurare, invocând riscul prelungirii instabilității politice fără schimbări semnificative de majoritate.
„Evident, această posibilitate a anticipatelor există, nu suntem în calendarul ei. Mi-aș dori să evităm acest scenariu. Nu va aduce, conform sondajelor, schimbări fundamentale de majorități, ne-am găsi în același blocaj și am da o imagine de instabilitate pentru luni de zile”, a afirmat acesta.
Președintele a făcut referire și la dinamica discuțiilor dintre partide, inclusiv la pozițiile exprimate în interiorul Partidului Național Liberal, susținând că au existat schimbări de poziționare în raport cu scenariile de guvernare discutate inițial.
„Eu m-am referit doar la acel moment. Pe conținutul discuțiilor, nu al declarațiilor de la ieșire. Vorbim de declarațiile dinăuntru. A fost explicit – PNL susține un guvern minoritar PSD, așa s-a răspuns la întrebare”, a precizat Nicușor Dan, adăugând că ar fi preferat o comunicare directă privind schimbarea de poziție.
În plan legislativ, șeful statului a anunțat că există posibilitatea convocării unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în cursul verii, pentru adoptarea legislației necesare implementării PNRR și a programului european SAFE, în funcție de calendarul guvernamental.
La nivel parlamentar, ultima zi a sesiunii ordinare a fost marcată de intrarea legislativului în vacanță, ceea ce prelungește perioada de incertitudine politică până la eventuala convocare a unei sesiuni extraordinare.
Contextul politic este dominat de dificultăți în formarea unei majorități stabile. Guvernul propus de Eugen Tomac nu a ajuns la votul de încredere după retragerea susținerii politice, iar ulterior Adrian Veștea, desemnat pentru funcția de prim-ministru, nu a obținut numărul necesar de voturi în Parlament.
În prezent, negocierile se concentrează pe mai multe variante de majoritate, fără un consens final între principalele formațiuni politice.
