Milioane de americani au participat sâmbătă, 28 martie 2026, la proteste de amploare organizate în toate cele 50 de state ale Statelor Unite, în cadrul mișcării „No Kings”, o mobilizare fără precedent îndreptată împotriva administrației președintelui Donald Trump. Potrivit organizatorilor și relatărilor din presa internațională, manifestațiile au reunit cel puțin opt milioane de participanți și au inclus peste 3.000 de evenimente desfășurate simultan în marile orașe, dar și în zone rurale.
Protestele reprezintă cea de-a treia rundă majoră de manifestații din această serie, după cele din 2025, și sunt considerate cea mai amplă mobilizare civică din Statele Unite din ultimii ani, fiind descrise de organizatori drept „cea mai mare manifestație din istoria Americii”.
Participanții au ieșit în stradă pentru a denunța ceea ce ei numesc „derapaje autoritare” ale administrației Trump, criticând în special politicile de imigrație, intensificarea acțiunilor agenției ICE și operațiunile militare din Golful Persic, în contextul conflictului cu Iranul. De asemenea, protestatarii au acuzat creșterea costului vieții și impactul economic al politicilor guvernamentale.
Sloganul „No Kings” („Fără regi”) a fost utilizat ca simbol al respingerii concentrării puterii executive și al apărării valorilor democratice, manifestanții susținând că Statele Unite nu trebuie să fie conduse în manieră autoritară.
Mobilizarea a fost una națională, cu proteste majore în orașe precum New York, Washington, Chicago sau Minneapolis, dar și în alte comunități mai mici. În Minnesota, unul dintre principalele puncte ale manifestațiilor, zeci sau chiar sute de mii de oameni s-au adunat în jurul Capitoliului statului. În paralel, acțiuni de solidaritate au fost organizate și în mai multe orașe din Europa.
Printre revendicările centrale s-au numărat încetarea războiului din Iran, oprirea deportărilor și a raidurilor asupra imigranților, precum și respectarea drepturilor civile și a proceselor democratice. Protestele s-au desfășurat în mare parte pașnic, deși în unele zone au fost semnalate tensiuni izolate.
Administrația de la Washington a respins criticile, calificând manifestațiile drept acțiuni partizane, în timp ce organizațiile civice implicate au subliniat caracterul democratic al mobilizării și necesitatea continuării protestelor.
Manifestațiile „No Kings” marchează astfel un nou episod de confruntare între administrația Trump și o parte semnificativă a societății civile americane, pe fondul tensiunilor interne generate de politicile privind imigrația și implicarea militară externă.
