Biroul Electoral Central (BEC) a respins în seara zilei de 9 martie 2025 candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale programate pentru luna mai. Decizia BEC se bazează pe o hotărâre a Curții Constituționale a României (CCR) din decembrie 2024, care a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din cauza unor nereguli și a suspiciunilor de ingerință externă în favoarea lui Georgescu.
Conform textului din „Decizia integrală a Biroului Electoral Central”, candidatura domnului Georgescu Călin nu întrunește condițiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale. Este vorba de neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede Ia funcția de Președinte al României.
10 membri din cei 14 ai Biroului Electoral Central au votat impotriva candidaturii lui Calin Georgescu.
În noiembrie 2024, Călin Georgescu a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale. Ulterior, CCR a anulat rezultatele scrutinului din 6 decembrie 2024, invocând rapoarte ale serviciilor de informații care indicau o posibilă implicare a unui „actor statal” în favoarea lui Georgescu. Acesta a respins acuzațiile, susținând că nu a cheltuit nimic pentru campania sa și că nu există dovezi concrete împotriva sa.
Respingerea candidaturii lui Georgescu de către BEC a declanșat proteste violente în București. Susținătorii săi au forțat cordoanele de jandarmi și au încercat să pătrundă în sediul BEC, ceea ce a dus la intervenția forțelor de ordine, inclusiv prin utilizarea gazelor lacrimogene. Pana spre miezul noptii lucrurile s-au calmat iar autoritățile au reținut mai mulți manifestanți care au fost implicați în confruntările cu forțele de ordine. Protestarii au rasturnat masina unui post de televiziune, au provocat distrugeri in Centrul Vechi al Bucurestiului si au dat foc la diverse obiecte și mobilier urban.
Călin Georgescu a reacționat vehement, declarând că decizia reprezintă „o lovitură directă în inima democrației mondiale” și că „Europa este acum o dictatură, România este sub tiranie”.
Liderul AUR, George Simion, a catalogat respingerea candidaturii drept „un nou abuz și o continuare a loviturii de stat dată pe 6 decembrie”, cerând demisia guvernului Ciolacu. De asemenea liderul AUR a avut un mesaj extrem de virulent după ce Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura lui Călin Georgescu. Într-o postare pe rețelele sociale și într-un discurs adresat susținătorilor adunați la protestul din fața sediului BEC, Simion a spus: „Cei care au luat această decizie criminală trebuie să plătească! Trebuie să fie jupuiți în piața publică, să vadă toți românii ce se întâmplă când îți bați joc de voința poporului! Ei sunt trădătorii acestei națiuni și trebuie să răspundă!”.Declarația sa este considerată de mai mulți lideri politici și organizații civice drept o instigare la violență, mai ales în contextul în care manifestația a degenerat rapid în ciocniri dure cu jandarmii.
Horatiu Potra, cunoscutul activist și susținător al lui Călin Georgescu, aflat în Dubai și urmărit internațional pentru tentativă de răsturnare a ordinii constituționale, a instigat susținătorii săi la revoltă. Potra a lansat apeluri pentru mobilizarea oamenilor, denunțând „lovitura de stat” din partea „globaliștilor” și îndemnând la folosirea oricărui mijloc pentru a apăra democrația. În mesajele sale, a încurajat susținătorii să iasă în stradă cu „parul, furca, coasa și toporul” pentru a protesta împotriva autorităților.
Decizia BEC a atras atenția și pe plan internațional. JD Vance și Elon Musk au criticat hotărârea, considerând-o un semn al deficitului democratic în Europa.
Respingerea candidaturii lui Călin Georgescu a generat tensiuni majore atât pe plan intern, cât și internațional, evidențiind provocările democratice cu care se confruntă România în contextul actual.