Potrivit noii ediții a Forest Declaration Assessment 2025, în anul 2024 au fost pierdute definitiv 8,1 milioane de hectare de pădure la nivel global — un ritm dezastruos, care plasează lumea cu aproximativ 63% în urmă față de traiectoria necesară pentru a opri defrișările până în 2030.
Raportul, elaborat de o coaliție de organizații de cercetare și societate civilă, relevă faptul că destrucția pădurilor include atât defrișări permanente (tăieri, conversii), cât și degradare forestieră — în 2024, aproximativ 8,8 milioane de hectare au fost afectate de degradare, fenomen care subminează integritatea ecosistemelor.
Cauzele acestui declin continuu sunt multiple, dar raportul accentuează trei linii principale: extinderea agriculturii (în special în zone tropicale), incendiile forestiere și finanțările inadecvate (publice și private), care rămân nesincronizate cu obiectivele globale pentru păduri.
Un alt studiu recent, publicat de organizația Global Witness, aruncă lumină asupra rolului sistemului financiar: între 2016 și 2024, băncile au obținut venituri de aproximativ 26 de miliarde de dolari din finanțarea companiilor implicate în activități de defrișare, ceea ce reprezintă, în medie, 7 milioane de dolari pe zi.
Analiza Global Witness include credite, investiții și servicii de subscripție de obligațiuni acordate firmelor acuzate de implicare în defrișare. Datele arată implicarea marilor instituții financiare (în special din SUA, UE și Regatul Unit), printre care Vanguard, JPMorgan Chase, BlackRock, BNP Paribas și HSBC.
Sănătatea pădurilor, la „niveluri dezastruoase”
Autorii raportului Forest Declaration avertizează că sănătatea mondială a pădurilor a coborât la niveluri pe care le califică drept „dezastuoase”, amenințând bunăstarea umanității. În zonele tropicale în special, degradarea continuă subminează capacitatea pădurilor de a fixa carbon, de a susține biodiversitatea și de a proteja comunitățile locale.
În ceea ce privește incendiile, acestea au jucat un rol major: din cele 8,1 milioane ha pierdute, aproximativ 6,7 milioane ha au fost afectate direct de focuri, în special în regiunile Amazonului și alte zone tropicale. Emisiile rezultate din aceste incendii au fost estimate la cel puțin 3,1 miliarde de tone de CO₂, contribuind substanțial la schimbările climatice.
Raportul insistă asupra faptului că degradarea agricolă (expansiunea terenurilor agricole, monoculturile, subvențiile care favorizează exploatarea terenurilor) contribuie major la presiunea asupra pădurilor — iar finanțările publice și private nu sunt aliniate cu nevoile reale de protecție forestieră.
Băncile: între oportunism financiar și responsabilitate ambientală
Raportul Global Witness adaugă un strat important de responsabilizare a sectorului financiar: el evidențiază că băncile nu sunt doar spectatoare, ci jucători activi în mecanismele care alimentează defrișările.
Estimarea de 26 de miliarde de dolari reprezintă doar veniturile aferente activităților legate de companii cu risc forestier; dacă includem toate serviciile financiare oferite acestor companii, sumele cresc semnificativ. Printre sectoarele cele mai profitoare figurează hârtia și celuloza (48 % din venituri), uleiul de palmier (41 %), soia (4 %), creșterea bovinelor (3 %), cauciuc (3 %) și lemn (1 %) în cadrul analizei Global Witness.
De exemplu, banca spaniolă Santander a fost acuzată că a finanțat indirect defrișările din regiunea Gran Chaco prin co-aranjarea unor credite de peste 1,3 miliarde USD pentru compania agroindustrială Cresud, care a defrișat terenuri în Argentina. Alte instituții financiare, conform Global Witness, au continuat să furnizeze capital companiilor cu risc defrișator, în ciuda politicilor interne de „dezechilibrare” sau „neutralitate climatică”.
Criticii atrag atenția că angajamentele voluntare asumate de bănci nu sunt suficiente — schimbarea reală necesită reglementări ferme care să interzică finanțarea companiilor implicate în defrișare și să asigure transparență și responsabilizare în lanțurile financiare.
Concluzii
Datele recente indică o criză sistemică în starea pădurilor la nivel global: pierderile și degradarea continuă într-un ritm alarmant, iar angajamentele internaționale se dovedesc, până acum, inadecvate. Raportul Forest Declaration și cel al Global Witness converg asupra unui mesaj clar: pentru a stopa trendul, nu este suficientă voința politică — e nevoie și de reforme profunde în finanțare, reglementare și responsabilitate corporativă.
