România se află într-o situație alarmantă în ceea ce privește risipa alimentară, contribuind anual cu aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente aruncate la gunoi. Aceasta echivalează cu 150 de kilograme pe cap de locuitor, un indicator îngrijorător care plasează țara noastră pe primul loc în Europa în topul risipei alimentare.
Cauzele principale ale risipei alimentare
Conform datelor disponibile, gospodăriile din România generează o mare parte din risipa alimentară. Lipsa planificării cumpărăturilor, achizițiile impulsive și neadaptarea cantităților la consumul real duc la acumularea de alimente care sfârșesc la gunoi. În paralel, restaurantele și unitățile de alimentație publică sunt printre cei mai mari „risipitori”, din cauza porțiilor prea mari, surplusurilor neutilizate și planificării deficitare a meniurilor. De asemenea, supermarketurile și magazinele alimentare contribuie la această problemă prin expunerea excesivă a produselor și gestionarea ineficientă a stocurilor. Chiar și în producția și procesarea alimentelor există pierderi semnificative.
Măsuri legislative și instituționale
Începând cu anul 2024, România a adoptat o legislație mai strictă privind prevenirea și reducerea risipei alimentare. Legea 49/2024 impune operatorilor din sectorul alimentar să implementeze măsuri precum educarea angajaților și consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus, donarea alimentelor sigure pentru consum și utilizarea sistemelor inteligente de gestionare a stocurilor. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) sprijină aceste inițiative și încurajează operatorii economici să faciliteze donarea alimentelor sigure pentru consum.
În paralel, instituțiile implicate, precum Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și ANSVSA, desfășoară campanii de informare și educare a consumatorilor și operatorilor economici pentru a sublinia importanța reducerii risipei alimentare.
Tendințe și evoluții
Datele recente indică o tendință pozitivă în rândul gospodăriilor urbane. Procentul risipei alimentare a scăzut de la aproximativ 10,4% în 2016 la 6,5% în 2020, ceea ce sugerează o creștere a conștientizării și a comportamentului responsabil al consumatorilor. De asemenea, legislația permite redistribuirea produselor cu termen de durabilitate minimă chiar și după depășirea acestei date, dacă acestea sunt sigure pentru consum.
Provocări și recomandări
Pentru a combate risipa alimentară, este esențial ca restaurantele să acorde o atenție deosebită dimensiunii porțiilor, adaptării meniurilor, prevenirii surplusurilor și să ofere clienților posibilitatea de a lua acasă mâncarea neconsumată, fără costuri suplimentare și în ambalaje adecvate. Consumatorii, la rândul lor, ar trebui să planifice mai bine cumpărăturile, să utilizeze resturile de alimente și să evite achizițiile impulsive care conduc la acumularea de alimente ce vor fi aruncate.
Autoritățile vor continua campaniile de informare și educare, și vor monitoriza implementarea noilor obligații legislative, inclusiv raportarea cantităților de alimente donate sau pierdute. Începând cu 2026, operatorii trebuie să raporteze anual astfel de date.
…
Reducerea risipei alimentare în România reprezintă nu doar o obligație impusă de legislație, ci și o responsabilitate comună față de sănătatea publică, siguranța alimentară și protejarea resurselor planetei. Prin implicarea activă a tuturor actorilor – autorități, operatori economici și consumatori – este posibil să se facă pași importanți în direcția unui sistem alimentar mai sustenabil și mai responsabil.
