Biroul Permanent Național al Partidului Social Democrat (PSD) a decis miercuri, cu unanimitate de voturi, ca președintele formațiunii, Sorin Grindeanu, să fie propunerea oficială a partidului pentru funcția de prim-ministru al României. Hotărârea vine la mai puțin de 24 de ore de la finalizarea consultărilor politice de la Palatul Cotroceni și marchează o nouă etapă în criza guvernamentală care afectează țara. Decizia social-democraților a fost accelerată de eșecul major de luni seară din Parlament, unde Cabinetul propus de Adrian Veștea a picat la votul de învestitură.
Prin această nominalizare, PSD își asumă deschis responsabilitatea de a guverna, mizând pe o formulă politică ce va trebui să navigheze într-un legislativ extrem de fragmentat, după prăbușirea succesivă a ultimelor formule executive.
Libertate totală pentru miniștri și negocieri fără condiții impuse
La finalul ședinței de urgență a conducerii PSD, Sorin Grindeanu a explicat motivele din spatele deciziei luate de colegii săi de partid. Într-o declarație de presă fermă, acesta a recunoscut criza profundă de legitimitate cu care se confruntă întreaga clasă politică în fața cetățenilor și a subliniat că social-democrații nu se eschivează de la răspunderea administrativă.
„Avem nevoie de un guvern funcțional. Încrederea oamenilor, a românilor, în clasa politică e ZERO. Și toți, inclusiv noi, avem partea noastră de responsabilitate. A venit vremea să venim cu soluții concrete care să îi pună pe primul loc pe oameni. Din acest motiv, PSD a decis astăzi în BPN, în unanimitate, să își asume răspunderea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier”, a afirmat liderul social-democrat.
Pentru a accepta această responsabilitate, Grindeanu a dezvăluit că a solicitat și a primit un mandat de autonomie deplină din partea colegilor de partid. El a subliniat că, în eventualitatea în care președintele Nicușor Dan îl va desemna oficial ca premier, dorește să aibă libertate totală în selectarea echipei guvernamentale.
Totodată, liderul PSD a anunțat formarea unei echipe de negociere care va discuta cu partidele parlamentare pro-occidentale pe baza unui draft ce include problemele economice și sociale majore ale țării. Cu toate acestea, el a avertizat că formațiunea sa nu va accepta ultimatumuri sau condiții impuse din exterior, precizând clar că „PSD are deplină autonomie pe programul de guvernare”.
Între experiența administrativă și amintirea OUG 13
Nominalizarea lui Sorin Grindeanu aduce în prim-plan un politician cu o vastă experiență la vârful statului, dar a cărui carieră este indisolubil legată de momente extrem de tensionate. Grindeanu a mai ocupat funcția de prim-ministru în prima jumătate a anului 2017, într-o perioadă în care PSD se afla sub conducerea lui Liviu Dragnea. Mandatul său de la Palatul Victoria s-a încheiat după ce executivul a adoptat celebra Ordonanță de Urgență 13 (OUG 13), care modifica Codul Penal și Codul de Procedură Penală, declanșând cele mai ample proteste de stradă din istoria modernă a țării.
În ciuda acelui moment critic, parcursul său politic a continuat constant în structurile de vârf:
-
Iulie 2016 – Decembrie 2016: Președinte al Consiliului Județean Timiș.
-
Ianuarie 2017 – Iunie 2017: Prim-ministru al României.
-
Noiembrie 2017 – Octombrie 2020: Președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
-
Noiembrie 2021 – Iunie 2025: Ministru al Transporturilor, portofoliu deținut timp de aproape patru ani.
-
Decembrie 2014 – Noiembrie 2015: Ministru al Comunicațiilor în cabinete anterioare.
De un an de zile, în urma demisiei lui Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu a preluat conducerea PSD și funcția de președinte al Camerei Deputaților, consolidându-și poziția de lider principal al partidului.
Radiografia blocajului: Cum s-a ajuns la scenariul unui guvern minoritar
Actualul impas politic de la București durează de exact 50 de zile, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe data de 5 mai 2026. Încercările ulterioare de a construi o nouă majoritate stabilă au eșuat succesiv, culminând cu blocajul din această săptămână.
Luni seară, Cabinetul de sacrificiu propus de Adrian Veștea nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului, în ciuda faptului că beneficia de sprijinul asumat al PSD. Eșecul a fost provocat de o strategie clară de boicot: în momentul votului decisiv, senatorii și deputații de la AUR și UDMR au părăsit sala de plen, în timp ce parlamentarii de la PNL și USR au ales să rămână în bănci, dar au refuzat să își exercite dreptul de vot.
În cadrul consultărilor ce au urmat luni la Palatul Cotroceni, delegația PSD transmisese deja președintelui Nicușor Dan disponibilitatea de a prelua guvernarea și postul de premier, fără a lansa însă un nume înainte de decizia internă a partidului. În paralel, liderul liberal Ilie Bolojan i-a prezentat șefului statului o propunere de pact politic pentru următoarele șase luni, avansând două variante de lucru: fie un guvern minoritar controlat de PSD, fie o formulă minoritară de centru-dreapta alcătuită din PNL, USR și UDMR.
La finalul rundei de discuții, președintele Nicușor Dan a concluzionat public că realitatea politică indică în mod clar conturarea unui guvern politic minoritar, a cărui stabilitate va depinde strict de un acord parlamentar de sprijin punctual. Prin decizia unanimă a BPN al PSD de astăzi, mingea revine oficial la Palatul Cotroceni, unde șeful statului urmează să decidă dacă îi va acorda mandatul de premier lui Sorin Grindeanu.
