Spania își reafirmă ferm poziția în fața presiunilor tot mai mari din cadrul NATO privind majorarea cheltuielilor pentru apărare, respingând explicit obiectivul de 5% din PIB propus la summitul recent de la Haga. Guvernul de la Madrid susține că angajamentele sale actuale sunt suficiente și că nu se teme de consecințe sau represalii din partea aliaților.
Într-o declarație acordată presei internaționale în marja summitului, ministrul Economiei, Carlos Cuerpo, a declarat că Spania nu consideră realistă o asemenea creștere bugetară și că nu există temeri privind eventuale reacții negative din partea partenerilor. „Nu ne așteptăm la represalii. Suntem un aliat solid și de încredere în cadrul NATO și contribuim activ la toate misiunile care ni se solicită”, a afirmat Cuerpo, citat de Reuters.
Propunerea privind ridicarea pragului de cheltuieli la 5% din PIB a fost susținută de Statele Unite și de o parte dintre marile puteri europene, pe fondul escaladării tensiunilor internaționale și al presiunii pentru consolidarea capacităților de apărare colectivă. Spania, însă, a refuzat să semneze angajamentul, reușind să obțină o formulare mai flexibilă în declarația finală adoptată de liderii NATO. Textul nu mai vorbește despre un angajament comun, ci despre faptul că „aliații se angajează”, oferind astfel o portiță de ieșire pentru Madrid.
Poziția Spaniei nu este una nouă. Deși a promis în trecut atingerea pragului de 2% din PIB până în 2029 – obiectiv fixat anterior de Alianță –, în 2024 țara a alocat doar 1,28%, una dintre cele mai scăzute cote din NATO. În ciuda acestui fapt, premierul Pedro Sánchez a susținut că guvernul spaniol are în vedere o creștere graduală a bugetului apărării, până la 2,1% din PIB, prin investiții concentrate pe apărare cibernetică, telecomunicații, salarizare militară și achiziții strategice, majoritatea derulate prin industrie autohtonă.
Refuzul Madridului de a merge mai departe cu planul de 5% vine și pe fondul unei dezbateri interne aprinse. Partenerii de coaliție ai guvernului socialist și-au exprimat rezervele cu privire la o escaladare a cheltuielilor militare, în condițiile în care prioritățile sociale și economice – cum ar fi educația, sănătatea și tranziția energetică – rămân presante.
Deocamdată, NATO nu a adoptat oficial un prag obligatoriu de 5%, ci doar a ridicat obiectivul într-o perspectivă pe termen lung, care ar putea deveni normativă abia în 2029, în funcție de acordul tuturor statelor membre. Până atunci, fiecare țară va fi invitată să-și definească propriile planuri naționale de investiții militare.
Spania pare decisă să urmeze o cale proprie, fără să se îndepărteze însă de linia cooperării strategice. Prin refuzul său, transmite un mesaj clar: securitatea colectivă nu înseamnă neapărat cheltuieli masive, ci mai ales eficiență, coerență și solidaritate reală în fața amenințărilor comune.