Summitul NATO desfășurat pe 24 și 25 iunie la Haga s-a încheiat cu un acord considerat istoric de către liderii Alianței: stabilirea unei noi ținte comune de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB până în anul 2035. Este cel mai ambițios angajament financiar adoptat de statele membre după Războiul Rece și reflectă presiunea crescândă exercitată de Statele Unite, într-un context global tot mai tensionat.
În cadrul reuniunii, liderii celor 32 de state au căzut de acord că 3,5% din PIB ar trebui direcționat spre cheltuieli militare propriu-zise, în timp ce restul de 1,5% va acoperi domenii complementare: infrastructura critică, capabilitățile de apărare civilă, investițiile în industria de apărare și în domeniul cibernetic. Cu toate acestea, nu toate țările au îmbrățișat entuziast planul. Spania, de exemplu, a obținut o excepție formală, menținându-și angajamentul la 2,1% din PIB, invocând constrângeri bugetare interne. Situația a generat tensiuni diplomatice, mai ales în relația cu Washingtonul, președintele Donald Trump criticând în termeni duri lipsa de solidaritate a unor membri europeni.
În centrul atenției a fost, inevitabil, prezența lui Trump. Deși cunoscut pentru retorica critică la adresa NATO, fostul și potențial viitor președinte al SUA a avut o atitudine surprinzător de conciliantă la Haga, salutând noul obiectiv bugetar ca pe „o victorie uriașă”. Tonul adoptat de Trump a fost, potrivit unor diplomați europeni, rezultatul unei strategii deliberate de a-l coopta prin gesturi simbolice și concesii: întâlniri bilaterale de profil înalt, participare la un dineu regal și evitarea subiectelor potențial sensibile.
Sprijinul pentru Ucraina a fost reafirmat cu fermitate, chiar dacă summitul nu a adus nicio schimbare majoră în ceea ce privește statutul țării candidate. Declarația finală a reconfirmat că Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung” pentru securitatea euroatlantică, iar Ucraina continuă să beneficieze de asistență militară, inclusiv de sisteme antiaeriene Patriot promise de SUA. Într-un discurs transmis în plen, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că un atac rusesc asupra unui stat membru NATO nu este exclus în următorii ani, făcând apel la consolidarea rapidă a flancului estic și la mai multă predictibilitate în livrările de armament.
Reconfirmarea caracterului „de fier” al Articolului 5 din Tratatul de la Washington a fost unul dintre pilonii centrali ai summitului. Toți liderii prezenți au subliniat solidaritatea Alianței și determinarea de a răspunde colectiv oricărei agresiuni, mesaj menit să descurajeze posibile acțiuni destabilizatoare din partea Moscovei. Totuși, analiștii politici avertizează că astfel de declarații, dacă nu sunt însoțite de măsuri concrete și sustenabile, riscă să rămână simbolice.
Critici au venit și din partea experților în securitate, care consideră că noul obiectiv de 5% din PIB nu poate înlocui reformele esențiale: coordonarea industriilor de apărare, interoperabilitatea trupelor și adaptarea NATO la amenințările hibride. În plus, există temeri că angajamentul financiar ar putea amplifica decalajele dintre țările membre, în special între cele cu economii puternice și cele mai vulnerabile bugetar.
Summitul NATO de la Haga a oferit imaginea unei alianțe hotărâte să-și sporească capacitatea de reacție și descurajare, dar și a unei structuri care rămâne fragilă în fața unor provocări interne majore. Urmează acum ca deciziile asumate să fie urmate de fapte – o sarcină dificilă în climatul politic și economic actual din Europa.