Datele celei mai recente anchete de conjunctură realizate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o perspectivă precaută din partea managerilor români pentru începutul anului 2026, cu semnale de încetinire a activității economice în principalele sectoare și cu anticipări de creșteri ale prețurilor, în contextul în care tot mai mulți directori prognozează și reduceri ale forței de muncă.
Conform sondajului, așteptările manageriale pentru perioada noiembrie 2025 – februarie 2026 sunt dominate de prognosticuri negative în privința producției și cifrei de afaceri, dar cu variații semnificative între ramuri economice. Indicatorii conjuncturali sintetici, exprimați sub formă de „solduri conjuncturale” (diferența procentuală dintre ponderile estimărilor pozitive și cele negative), oferă o imagine clară a climatului de afaceri. În esență, un sold conjunctural negativ semnalează o pondere mai mare a managerilor care anticipează scădere, în timp ce un sold pozitiv reflectă previziuni de creștere sau stabilitate.
În industria prelucrătoare, managerii se aşteaptă la o scădere moderată a producției în următoarele trei luni, exprimată printr-un sold conjunctural de -8,7%, ceea ce sugerează că mai mulți lideri de companii industriale se pregătesc pentru o reducere a volumului de producție față de intervalul anterior. În paralel, perspectivele privind ocuparea forței de muncă în acest sector se arată tot în scădere, cu un sold conjunctural de -6,3%, ceea ce indică anticipări de reducere a numărului de salariați. Pe de altă parte, managerii din industrie sunt mai rezervați cu privire la evoluția prețurilor produselor industriale, anticipând o creștere semnificativă (sold conjunctural de +24,6%), ceea ce reflectă presiuni inflaționiste la nivelul costurilor și cererii pentru produsele manufacturate.
Sectorul construcțiilor este cel mai pesimist în privința evoluției activității economice. Managerii estimează o scădere pronunțată a producției în următoarele luni, evidențiată de un sold conjunctural de -24,5%. Această perspectivă negativă este însoțită de anticipări de diminuare a locurilor de muncă în construcții (sold conjunctural -15,1%), pe fondul unei cereri slabe și a perspectivelor de cheltuieli mai reduse în proiectele de infrastructură și imobiliare. În pofida acestor prognoze pesimiste privind activitatea și ocuparea, managerii din construcții se aşteaptă totuși ca prețurile lucrărilor de construcții să continue să crească, cu un sold conjunctural de +35,3%, ceea ce poate fi influențat de costurile materialelor și forței de muncă, elemente care rămân ridicate.
În comerțul cu amănuntul, estimările manageriale sugerează o scădere moderată a cifrei de afaceri pentru următoarele trei luni (sold conjunctural -6,6%), reflectând o posibilă temperare a consumului privat sau ajustări de stocuri în fața incertitudinilor economice. Cu toate acestea, perspectivele privind forța de muncă sunt mai optimiste: antreprenorii din comerț anticipează o ușoară creștere a numărului de angajați (sold conjunctural +10,7%), semn că unele firme își propun să îşi ajusteze resursele umane în funcție de cerere. În ceea ce privește prețurile practicate în retail, o proporție semnificativă dintre respondenți (+35,2%) estimează majorări de prețuri, iar foarte puțini prevăd scăderi (1,8%), ceea ce duce la un sold conjunctural pozitiv de +33,4% și semnalează continuarea presiunilor inflaționiste în acest segment al economiei.
În sectorul serviciilor, evoluția anticipată a cifrei de afaceri este relativ stabilă, însă tot cu o ușoară tendință de scădere, soldul conjunctural fiind de -4,2%, ceea ce sugerează o cerere pentru servicii care nu crește semnificativ în perioada analizată. Managerii serviciilor estimează că numărul de angajați va rămâne aproape neschimbat (sold conjunctural -3,6%), ceea ce indică o abordare prudentă privind extinderea forței de muncă. În același sector, perspectiva privind prețurile de vânzare sau facturare este orientată spre creștere (sold conjunctural +17,5%), semnalând tendințe inflaționiste în costurile serviciilor.
Analiza datelor INS reflectă o imagine de ansamblu a economiei românești la început de an viitor în care managerii anticipează o temperare economică, cu evoluții negative ale producției în industrie și construcții, stagnare sau scădere ușoară a cifrelor de afaceri în sectoare precum comerțul și serviciile, și totodată presiuni asupra creșterii prețurilor în majoritatea ramurilor. Astfel de estimări manageriale sugerează că mediul de afaceri se pregătește pentru un context economic mai dificil, caracterizat de creșteri ale costurilor și, în unele cazuri, ajustări ale forței de muncă, pe fondul incertitudinilor macroeconomice și al tendințelor recente din piață.
