Datoria mondială a atins un nivel istoric de 337.700 de miliarde de dolari la finalul celui de-al doilea trimestru din 2025, potrivit unui raport publicat de Institutul de Finanțe Internaționale (IIF), citat de Reuters. Creșterea este alimentată de condiții financiare mai favorabile, deprecierea dolarului american și politica monetară relaxată adoptată de principalele bănci centrale.
Creștere accelerată în marile economii
China, Franța, Statele Unite, Germania, Marea Britanie și Japonia au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei exprimate în dolari americani. O parte semnificativă a acestei evoluții este atribuită deprecierii monedei americane, care a pierdut 9,75% din valoare față de un coș de valute ale principalilor parteneri comerciali de la începutul anului.
Potrivit IIF, avansul datoriei globale din prima jumătate a anului 2025 — peste 21.000 de miliarde de dolari — este comparabil cu cel înregistrat în a doua jumătate a anului 2020, când măsurile de combatere a pandemiei au generat o acumulare fără precedent a datoriei.
Raportul datorie/PIB: scădere globală, record pe piețele emergente
La nivel global, raportul dintre datorie și produsul intern brut (PIB) a scăzut ușor, situându-se la puțin peste 324%. Totuși, în piețele emergente, acest indicator a atins un nou record de 242,4%, cu o creștere de 3.400 de miliarde de dolari în al doilea trimestru, ajungând la peste 109.000 de miliarde de dolari.
Țări precum Canada, China, Arabia Saudită și Polonia au înregistrat cele mai mari creșteri ale raportului datorie/PIB, în timp ce Irlanda, Japonia și Norvegia au raportat scăderi.
Presiuni fiscale și avertismente privind sustenabilitatea
Creșterea datoriei publice este concentrată în special în țările G7 și în China, punând presiune pe bilanțurile guvernamentale. Emre Tiftik, directorul de cercetare durabilă al IIF, a avertizat că intensificarea cheltuielilor militare și tensiunile geopolitice vor accentua riscurile fiscale. În economiile avansate, reacțiile pieței obligațiunilor au fost mai dure, cu randamente pe 10 ani apropiate de maximele din 2011.
Tiftik a subliniat că Japonia, Germania și Franța se confruntă cu riscuri crescute privind sustenabilitatea finanțelor publice, în contextul unei dependențe accentuate de ratele dobânzilor scăzute.
…
Cu o datorie globală care depășește de peste trei ori PIB-ul mondial, raportul IIF evidențiază o tendință îngrijorătoare în ceea ce privește echilibrul fiscal și independența politicii monetare. În lipsa unor măsuri de consolidare bugetară, presiunile asupra economiilor avansate și emergente ar putea continua să se intensifice.
