În România anului 2025, discrepanța dintre veniturile populației și costul bunurilor de consum continuă să se adâncească. Deși salariile medii rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, românii ajung să plătească prețuri comparabile cu cele din Vest pentru haine și încălțăminte, categorie aflată în topul scumpirilor din ultimii ani.
Inflația lovește în textile și încălțăminte
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere medie de preț de peste 10% în ultimul an. Îmbrăcămintea și încălțămintea se numără printre cele mai afectate categorii, cu scumpiri de peste 30% față de 2020. Această evoluție plasează România în rândul țărilor europene cu cele mai mari rate de inflație pe segmentul non-alimentar.
Prețuri similare, venituri diferite
Conform unei analize Eurostat, România se află printre țările cu cele mai mici salarii medii din UE, dar prețurile la haine sunt apropiate de cele din state precum Germania sau Franța. În 2024, România avea un indice de prețuri de 85% din media UE pentru îmbrăcăminte, comparabil cu Ungaria și Polonia, dar mult peste Bulgaria (79%). Această aliniere a prețurilor nu este susținută de o putere de cumpărare echivalentă, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra bugetelor personale.
TVA crescut, impact mai mare pe produse nealimentare
Majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, aplicabilă din august 2025, afectează în special produsele nealimentare și serviciile. În timp ce alimentele beneficiază de o cotă redusă de 11%, hainele, electronicele și alte bunuri de consum sunt taxate integral, ceea ce contribuie la creșterea prețurilor finale.
Alimentele rămân mai accesibile, cu excepții notabile
Prețurile la alimentele de bază din România sunt, în general, sub media UE, cu excepții precum ouăle și laptele, care au înregistrat scumpiri semnificative. Pentru a proteja consumatorii vulnerabili, Guvernul a prelungit plafonarea adaosului comercial la 17 produse alimentare esențiale până la 31 martie 2026. Măsura vizează menținerea accesului la produse precum pâinea, uleiul, carnea și legumele, în contextul unei inflații persistente.
Decalajul economic se adâncește
În timp ce prețurile la haine și alte bunuri nealimentare se apropie de cele din Vest, salariile românilor rămân mult sub media europeană. Creșterea TVA și inflația accentuează dezechilibrul, iar măsurile de protecție guvernamentală se concentrează exclusiv pe segmentul alimentar. În lipsa unor politici fiscale și comerciale care să țină cont de puterea reală de cumpărare, românii continuă să resimtă din plin presiunea costului vieții.
