Statele Unite au anunțat că se retrag din nou din Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), acuzând instituția că „promovează o agendă globalistă și ideologică” și „valori părtinitoare”. Decizia, confirmată oficial de administrația Trump, survine la doar doi ani după ce SUA reveniseră în organizație sub președinția lui Joe Biden.
Anunțul a fost făcut de reprezentantul SUA la ONU, care a declarat că „UNESCO a devenit un instrument al stângii globale și al intereselor antiamericane, iar fondurile contribuabililor americani nu mai pot susține o astfel de structură”. De asemenea, oficialii de la Washington au invocat faptul că politica UNESCO favorizează o viziune „ideologică, progresistă, incompatibilă cu valorile fondatoare ale Americii”.
Decizia marchează a treia retragere a Statelor Unite din UNESCO, după precedentul similar din 1984 – în timpul administrației Reagan – și cel din 2017, când Donald Trump a acuzat organizația de „prejudecăți anti-Israel”. Administrația Biden revenise în UNESCO în 2023, reluând și plata unei datorii de peste 600 de milioane de dolari acumulate în perioada absenței americane.
Context politic și internațional
Măsura reflectă o revenire clară la strategia de politică externă „America First” promovată de Donald Trump în primul său mandat. În acest sens, retragerea din UNESCO se alătură altor gesturi similare – precum ieșirea din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sau din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului – invocate la acea vreme pe motive de „ineficiență” și „părtinire ideologică”.
Surse apropiate Casei Albe au explicat pentru The Guardian că Donald Trump intenționează să reducă la minimum implicarea SUA în instituțiile multilaterale ale sistemului ONU, considerate „vehicule pentru agende progresiste globale”, și că această direcție va continua în eventualitatea unui al doilea mandat complet în 2025.
Reacții internaționale
Directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, a exprimat „regret profund” față de această decizie, dar a transmis că organizația este „pregătită să continue proiectele sale fără sprijinul financiar american”. Azoulay a adăugat că UNESCO va rămâne „un spațiu al dialogului, nu al confruntării ideologice”.
Mai mulți oficiali europeni, în special din Franța și Germania, au criticat gestul, subliniind că UNESCO este vitală pentru protejarea patrimoniului mondial, promovarea educației incluzive și susținerea libertății presei. Potrivit AP News, decizia americană riscă să creeze un precedent și să încurajeze și alte state să-și reevalueze participarea în organismele internaționale.
Implicații pe termen lung
Decizia retragerii din UNESCO trimite un semnal clar privind direcția politicii externe americane, una în care instituțiile internaționale sunt privite tot mai mult printr-o prismă ideologică. Criticii acuză însă administrația Trump că slăbește influența globală a Statelor Unite și compromite cooperarea internațională în domenii cruciale precum educația, știința sau protejarea patrimoniului cultural.
