2024, anul în care omenirea își alege liderii. Peste 4 miliarde de oameni vor fi chemați la urne!

0
212
alegeri-2024-globale
FOTO: Observatornews.ro

Aproape jumătate din populaţia lumii – aproximativ 49% din locuitorii planetei, conform calculelor AFP – va fi chemată la urne în 2024, informează Agerpres.

Aproximativ 30 de ţări îşi vor alege preşedintele, în timp ce alegeri legislative sunt planificate în circa 20 de state. Aceste alegeri vor avea loc într-un context internaţional zbuciumat, sub semnul conflictului ruso-ucrainean şi al războiului dintre Hamas şi Israel.

Scrutinele vor fi supuse unui risc – mai mult sau mai puţin important, în funcţie de ţară – de dezinformare, precum şi de manipulare legată de inteligenţa artificială (AI), potrivit observatorilor.

Statele Unite

La 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani vor merge la vot pentru a-şi desemna „marii electori”, responsabili cu alegerea „chiriaşului” de la Casa Albă. Scrutinul prezidenţial american cu numărul 60 va avea probabil un aer de deja-vu, cu un posibil meci retur între preşedintele democrat în exerciţiu Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, şi predecesorul său republican, Donald Trump, în vârstă de 77 de ani.

Această potenţială încleştare a veteranilor va fi urmărită cu atenţie, după controversele şi informaţiile false din jurul alegerilor prezidenţiale din 2020. Trump nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea şi un anumit număr de americani rămân convinşi că votul le-a fost „furat”.

Congresul a aprobat la 14 decembrie deschiderea oficială a unei anchete de demitere a lui Biden, motivată de afacerile controversate ale fiului său, Hunter, în străinătate, dar care nu are aproape nicio şansă de succes.

Rusia

Vladimir Putin şi-a anunţat, la 8 decembrie 2023, intenţia de a candida pentru a cincea oară la alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în martie 2024. Realegerea sa este sigură, orice opoziţie reală fiind eradicată metodic în Rusia în ultimii ani, notează AFP.

Putin, care conduce Rusia de 23 de ani, a modificat Constituţia în 2020, el fiind astfel teoretic autorizat să rămână la putere până în 2036, ceea ce l-ar face să-l depăşească pe însuşi dictatorul Iosif Stalin din punct de vedere al longevităţii la Kremlin.

În ultimii ani, opoziţia rusă şi societatea civilă au fost reduse la tăcere pe fundalul conflictului din Ucraina: principalii oponenţi politici sunt fie exilaţi, fie închişi. Este cazul lui Aleksei Navalnîi, inamicul numărul unu al Kremlinului, condamnat în august la 19 ani de închisoare, pe lângă cei 11 ani şi jumătate pe care deja îi executa, şi despre care în prezent susţinătorii săi spun că nu ştiu unde se află.

India

Circa 945 de milioane de indieni sunt chemaţi la vot în mai 2024 pentru alegerile generale din această ţară care a devenit cea mai populată din lume în 2023, depăşind China. Partidul Bharatiya Janata (BJP), al prim-ministrului Narendra Modi, în funcţie din 2014, este dat câştigător în sondaje, naţionalismul său atrăgând majoritatea hindusă, notează AFP.

Aceste alegeri vor avea loc într-un context de regres în ceea ce priveşte drepturile politice şi libertăţile civile, potrivit organizaţiei neguvernamentale Freedom House. Condus de Rahul Gandhi, partidul Congresul Naţional Indian, cândva dominant şi acum slăbit, a încercat să formeze o mare coaliţie cu partide de opoziţie regionale disparate pentru a contesta conducerea lui Modi.

Uniunea Europeană

Peste 400 de milioane de alegători din 27 de ţări europene sunt chemaţi să desemneze 720 de europarlamentari la începutul lunii iunie, în cadrul unui scrutin transnaţional gigant. Scrutinul europarlamentar ar putea fi marcat de o nouă creştere a forţelor eurosceptice, aşa cum o demonstrează triumful Partidului Libertăţii (PVV, islamofob, de extremă dreapta) în alegerile legislative din Regatul Ţărilor de Jos.

Aceste alegeri europarlamentare vor avea loc într-un moment în care imigraţia face obiectul unor dezbateri aprinse în mai multe ţări din cele 27 de state membre ale UE şi când portofelele europenilor au fost puternic lovite de inflaţie.

România

În România vor fi alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cu excepția alegerilor pentru Parlamentul European, care vor avea loc sigur în 9 iunie din cauza calendarului european, restul datelor nu au fost încă stabilite. Pe această temă încep să apară fricțiuni între PSD și PNL.

Mexic

O femeie ar putea deveni pentru prima dată în istorie, în iunie, preşedintă a Mexicului, un simbol important în această ţară în care se înregistrează mii de feminicide anual. Două femei sunt considerate favorite pentru a-i succeda preşedintelui în exerciţiu Andres Manuel Lopez Obrador: fosta primăriţă a capitalei Ciudad de Mexico, Claudia Sheinbaum, din partea partidului de guvernământ Morena (stânga), aflată în fruntea sondajelor de opinie, şi senatoarea Xochitl Galvez, reprezentanta coaliţiei de opoziţie, formată din trei partide.

Dacă va fi aleasă preşedintă, Claudia Sheinbaum va deveni şi prima evreică ce va ocupa acest post.

Iran

În Iran vor avea loc alegerile legislative la 1 martie 2024, la 18 luni de la decesul Mahsei Amini. Moartea acestei tinere kurde, după arestarea ei de către poliţia moravurilor pe motiv că nu purta aşa cum trebuie vălul islamic, a declanşat manifestaţii masive care au durat luni de zile împotriva liderilor politici şi religioşi. Mişcarea de protest a fost aspru reprimată şi s-a soldat cu sute de morţi şi mii de arestări.

Alegerile anterioare din 2020 au fost marcate de descalificarea masivă a candidaţilor reformişti şi moderaţi, reducând practic alegerile la o competiţie între conservatori şi ultraconservatori.

Senegal

Deşi în 2024 sunt planificate circa 10 scrutine prezidenţiale în Africa, alegerile din Senegal, programate pentru 25 februarie, ar putea fi marcate de tensiuni. În septembrie 2023, preşedintele Macky Sall, aflat la putere din 2012, şi-a desemnat premierul, pe Amadou Ba, drept candidat al taberei sale, o alegere contestată pe plan intern.

Din partea opoziţiei, rămâne în suspans candidatura lui Ousmane Sonko, clasat al treilea la alegerile prezidenţiale din 2019 şi care în prezent se află în închisoare. La 17 noiembrie 2023, Curtea Supremă a anulat o hotărâre care l-a readus în cursă pe adversarul încarcerat. Cazul urmează să fie rejudecat.

Sonko a fost condamnat la începutul lunii iunie şi reţinut la sfârşitul lunii iulie sub diferite acuzaţii, ceea ce a provocat proteste şi violenţe. Oponentul denunţă un ”complot” menit să-i torpileze candidatura, acuzaţie pe care guvernul o neagă.

Venezuela

În Venezuela, cufundată într-o criză politică şi economică gravă care a trimis în exil peste şapte milioane de oameni, socialistul Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez (1999-2013), vizează să obţină un al treilea mandat în a doua jumătate a anului 2024.

Realegerea sa în 2018, considerată în mare ca fiind frauduloasă, nu a fost recunoscută de multe ţări, între care Statele Unite. O mare parte a opoziţiei, îndelung divizată, s-a unit în spatele liberalei Maria Corina Machado, în ciuda neeligibilităţii acesteia.

Statele Unite, care în octombrie au atenuat timp de şase luni embargoul petrolier asupra Venezuelei, deţinătoarea celor mai mari rezerve de ”aur negru” din lume, solicită ridicarea interdicţiei de a candida impusă oponenţilor, inclusiv în ceea ce o priveşte pe Maria Corina Machado.

Lista completă a țărilor în care vor fi alegeri – observatornews.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.