Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice a Ucrainei pentru o perioadă de 30 de zile, ca gest de bunăvoință înaintea unor negocieri de pace. Decizia a fost luată la scurt timp după o convorbire telefonică purtată cu fostul președinte american Donald Trump, au confirmat surse de la Kremlin pentru agenția rusă TASS.
Potrivit oficialilor citați de The New York Times, discuția telefonică a avut loc luni seara și a durat peste o oră și jumătate. Trump ar fi pledat pentru un acord de încetare a focului „imediat”, subliniind importanța „restabilirii păcii și stabilității regionale”. În urma acestui apel, liderul de la Kremlin a anunțat „o pauză umanitară” în atacurile asupra rețelelor energetice ale Ucrainei.
Negocieri de pace condiționate de Rusia
În paralel, Moscova a transmis că negocierile pentru încetarea completă a ostilităților și semnarea unui acord de pace vor începe „în cel mai scurt timp”, conform unui comunicat emis de Ministerul rus de Externe, citat de Al Jazeera. Kremlinul impune însă condiții dure: oprirea totală a ajutorului militar acordat Ucrainei de către Occident și interzicerea furnizării de informații strategice Kievului de către agențiile de informații NATO.
Un oficial american, sub protecția anonimatului, a declarat pentru CNN că „Statele Unite iau act de solicitările Moscovei”, dar a subliniat că „orice decizie privind asistența militară va fi coordonată cu aliații europeni și cu conducerea Ucrainei”.
Reacții internaționale
Reacțiile comunității internaționale nu au întârziat să apară. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-o conferință de presă extraordinară la Bruxelles că „orice pauză a ostilităților este binevenită, dar este esențial să vedem acțiuni concrete, nu doar promisiuni”. Stoltenberg a mai afirmat, potrivit Euronews, că Alianța „nu va renunța la sprijinirea Ucrainei în dreptul său suveran de a se apăra”.
La rândul său, cancelarul Germaniei, Annalena Baerbock, a salutat decizia privind sistarea temporară a atacurilor, dar a subliniat, într-un interviu pentru Der Spiegel, că „negocierile de pace nu trebuie să fie dictate de Moscova”. Germania va continua livrările de sisteme de apărare antiaeriană către Ucraina „până când va exista un acord de pace credibil și respectat de ambele părți”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut „prudență maximă” în evaluarea acestei pauze de 30 de zile. Într-un comunicat transmis de AFP, Macron a subliniat că „experiența anterioară ne obligă să fim rezervați față de angajamentele Rusiei”, dar a salutat „orice inițiativă care deschide calea spre încetarea războiului”.
Din partea Chinei, Ministerul de Externe a emis o declarație oficială, citată de agenția Xinhua, prin care susține „demersurile diplomatice care contribuie la detensionarea conflictului” și încurajează ambele părți „să pună capăt suferinței umane”.
Pe de altă parte, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a avut o reacție dură, declarând pentru Polsat News că „orice concesie făcută Rusiei va duce la repetarea agresiunilor viitoare”. Duda a insistat că „ajutorul militar pentru Ucraina trebuie nu doar să continue, ci să fie intensificat”.
Reacția Ucrainei
Biroul președintelui Volodimir Zelenski a emis un scurt comunicat, citat de Ukrinform, în care Kievul își exprimă „reținerea și scepticismul” față de anunțul Moscovei. „Ucraina a văzut prea multe promisiuni încălcate de regimul de la Kremlin. Vom evalua situația pe teren și vom răspunde în funcție de acțiunile reale ale Rusiei, nu de declarații”, se precizează în comunicat.
Unde ar putea avea loc negocierile
Negocierile de pace ar putea începe în următoarele zile, într-o locație neutră, cel mai vehiculat oraș fiind Istanbul, potrivit unor surse diplomatice europene citate de Le Monde. O altă opțiune discutată ar fi Geneva, unde deja s-au purtat consultări preliminare la nivel tehnic.
