Federal Reserve, banca centrală a Statelor Unite, a decis miercuri, 17 septembrie 2025, să reducă rata dobânzii de referință (federal funds rate) cu 0,25 puncte procentuale, aducând-o în intervalul 4,00% – 4,25%, de la nivelul anterior de 4,25%–4,50%. Aceasta este prima reducere a dobânzii de către Fed din decembrie 2024.
Motivele deciziei
Decizia survine pe fondul unor semne clare de slăbire în piaţa forţei de muncă: creşterea numărului de locuri de muncă noi a încetinit considerabil în ultima perioadă, iar rata şomajului a crescut — deși încă nu într-un mod alarmant.
Fed menţionează că inflaţia rămâne peste ţinta de 2%, dar mişcările recente arată presiuni mai reduse, sau cel puţin mai lente, în ceea ce priveşte transferul costurilor asupra preţurilor.
În discursul său, președintele Fed, Jerome Powell, a caracterizat măsura ca un „risk-management cut” – adică o reducere precaută, menită să gestioneze riscurile asociate cu încetinirea activității economice fără a pierde controlul asupra inflației.
Un vot s-a abătut de la consens: guvernatorul Stephen I. Miran a votat pentru o reducere mai mare, de 0,50 puncte procentuale.
Implicaţii economice
-
Scăderea costului împrumuturilor
Reducerea dobânzii de referință face ca ratele dobânzilor pe termen scurt să scadă, ceea ce uşurează costul pentru credite pentru consumatori (ex: credite de consum, auto), pentru afaceri şi ipotecare. În teorie, acest lucru stimulează cererea, investițiile şi consumul. -
Efect asupra pieţei muncii
Cu o dependență crescută de evoluția locurilor de muncă, reducerea dobânzii este menită să susțină ocuparea în condițiile în care datele recente arată că ritmul creșterii locurilor de muncă a scăzut. Dacă slăbirea se intensifică, e posibil ca Fed să decidă reduceri suplimentare. -
Riscul persistenței inflației
Deși Fed indică faptul că inflaţia a început să se domolească în anumite segmente, rămâne peste ţinta de 2%. O reducere prematură sau prea mare ar putea perpetua prețuri ridicate, mai ales dacă pe lanțurile de aprovizionare sau în costuri energetice etc. apar noi presiuni. -
Semnal către pieţe
– Pieţele financiare interpretează decizia ca începutul unui ciclu de relaxare monetară. Economistul Michael Gapen de la Morgan Stanley prevede două reduceri suplimentare până la sfârșitul anului.
– Reacțiile au variat: bondurile guvernamentale au înregistrat creșteri ale randamentelor, iar dolarul a câștigat pe fondul scepticismului privind cât de mult și cât de rapid va continua reducerea dobânzilor. -
Mediul politic și independența băncii centrale
Există presiuni politice — președintele SUA, Donald Trump, solicitase reduceri mai mari — dar Fed a evitat un pas mai mare, preferând o abordare prudentă. Guvernatorii independenţi şi voturile disidente indică faptul că nu există consens pentru măsuri agresive.
Perspective
Pe termen scurt, este de aşteptat ca această reducere să ofere un impuls modest economiei, să relaxeze condiţiile financiare și să susțină investiţiile și consumul. Dar efectul nu va fi instantaneu, deoarece politicile monetare acţionează cu întârziere.
Pe termen mediu, totul depinde de cum evoluează datele: inflaţia, ocuparea forţei de muncă, producția economică. Dacă inflaţia nu scade spre ţinta de 2% sau dacă şocuri externe / tensiuni comerciale revin, Fed ar putea să rămână precaută sau să revină la creşteri ale dobânzilor.
Pentru pieţele financiare, s-ar putea contura două-trei noi reduceri de dobândă în 2025, însă gradul şi viteza lor vor fi condiţionate de evoluțiile economice concrete.
Decizia de miercuri a Fed reflectă schimbarea de priorități spre susținerea pieţei muncii în faţa semnelor de slăbire economică, menținând totodată o vigilenţă în privința inflației. Reducerea cu 0,25% la intervalul 4,00%–4,25% a fost larg anticipată de analiști, iar mesajele transmise (prin proiecții, voturi, declaraţii) sugerează că nu este o relaxare radicală, ci un prim pas într-un posibil ciclu de ameliorare a condițiilor monetare. Impactul real va depinde însă de cum se conturează datele macroeconomice în lunile următoare.
