Un nou studiu publicat pe 28 noiembrie 2025, coordonat de cercetători de la Centrul Naţional pentru Observaţie Terestră şi de la universităţile Leicester, Sheffield şi Edinburgh, pune în lumină o schimbare dramatică a rolului pădurilor africane în ciclul global al carbonului: ceea ce erau considerate până recent “plămâni verzi” ai planetei — capabile să absoarbă CO₂ — s-au transformat, între 2010 și 2017, într-o sursă netă de emisii.
Analiza, realizată cu ajutorul datelor satelitare (inclusiv instrumentele GEDI ale NASA şi radare ALOS), îmbinate cu algoritmi de învăţare automată şi mii de măsurători de teren, oferă cea mai detaliată hartă continentală până acum a variației biomasei vegetale de la suprafaţă.
Cifrele sunt îngrijorătoare: în perioada 2010–2017, continentele africane au pierdut anual circa 106 miliarde kilograme de biomasă forestieră — echivalentul masei a circa 106 milioane de autoturisme. Pierderile cele mai grave au fost înregistrate în pădurile tropicale cu frunză lată umedă, în special din zona Republica Democrată Congo, din insula Madagascar și din regiuni din Africa de Vest.
Potrivit autorilor, deși în perioada 2007–2010 pădurile africane aveau un bilanţ pozitiv de stocare de carbon, defrișările masive și degradarea structurală după 2010 au schimbat complet balanța: continentul african a încetat să mai fie un “carbon sink” și a devenit un “carbon source” net.
Cauzele acestei transformări sunt, în majoritate, antropice: extinderea agriculturii, proiectele de infrastructură, exploatarea minieră intensificată, tăierile ilegale și degradarea ecosistemelor forestiere. În plus, chiar dacă unele regiuni — precum savanele — au înregistrat creșteri de vegetație sub formă de tufișuri sau arbori rari, aceste câștiguri au fost insignifiante comparativ cu pierderile suferite în zonele forestiere dense.
Studiul avertizează că această schimbare trebuie contestată urgent, dacă lumea vrea să păstreze ecosistemele forestiere tropicale ca “tampon” natural împotriva schimbărilor climatice. De aceea, autorii cer măsuri ferme de conservare a pădurilor şi mobilizarea rapidă a fondurilor pentru protejarea lor.
Ca răspuns, a fost menționată ca posibilă soluție inițiativa Tropical Forests Forever Facility (TFFF), lansată de Brazilia, cu scopul de a mobiliza peste 100 de miliarde de dolari pentru a recompensa ţările care păstrează pădurile neatinse. Până în prezent, investițiile sunt modeste: doar circa 6,5 miliarde de dolari au fost angajate.
Cercetătorii subliniază că, fără un impuls major pentru extinderea finanţării şi aplicarea de politici stricte de protecţie a pădurilor — inclusiv lupta împotriva tăierilor ilegale, reglementarea exploatărilor agricole și miniere, precum și programe de restaurare pe scară largă, cum este AFR100 (care vizează refacerea a 100 de milioane de hectare de terenuri africane până în 2030) — pierderile continuate vor face ca pădurile tropicale să nu mai joace rolul de “scut” climatic.
Concluzia este alarmantă: transformarea pădurilor africane din absorbante pasive de CO₂ în emiţătoare nete reprezintă o lovitură serioasă pentru eforturile globale de combatere a crizei climatice, punând sub semnul întrebării capacitatea naturii de a acţiona ca tampon față de emisiile umane. Fără intervenţii masive, pierderea acestui tampon riscă să accelereze schimbările climatice la scară planetară.
