România a ajuns în fruntea statisticilor europene privind consumul de alcool: datele oficiale recente arată că, în ultimii ani, cantitatea de alcool pur consumată pe cap de adult a atins 12 litri pe an, nivel cu mult peste media Uniunii Europene și în creștere faţă de anul 2012, când era de aproximativ 10 litri. Această evoluţie reiese din analiza realizată de organizaţii şi instituţii internaţionale care monitorizează sănătatea publică şi consumul de substanţe, iar cifrele au fost confirmate în rapoarte şi baze de date actualizate.
Creşterea este documentată în rapoarte care folosesc date de vânzări înregistrate şi sondaje de sănătate pentru a estima consumul anual de alcool pur per persoană cu vârsta de 15 ani şi peste. Conform acestor surse, România se situează, alături de Portugalia şi state baltice, printre ţările cu cel mai ridicat consum din Uniunea Europeană, înregistrând valori ce depăşesc 11,5 litri pe cap de adult în ultimii ani. Datele OECD şi analizelor conexe confirmă această poziţionare în topul european.
Explicaţiile pentru această evoluţie sunt multiple şi bazate pe indicatori măsuraţi: în primul rând, raportările arată o creştere a consumului în rândul anumitor categorii de populaţie în ultimele decade, în al doilea rând politicile de control şi campaniile de prevenţie sunt aplicate inegal şi în mare parte inconsistent, iar în al treilea rând există o problemă structurală legată de vizibilitatea şi implementarea unor măsuri eficiente la nivel local şi naţional. Raportul naţional de profil (Country Cancer Profile) al OECD subliniază necesitatea unei implementări mai consistente a politicilor de control al alcoolului, extinderea programelor de conştientizare şi introducerea mai sistematică a screening-ului şi intervenţiilor scurte în medicina primară.
Comparativ cu restul Europei, poziţia României reflectă atât schimbări în comportamentul de consum, cât şi diferenţe metodologice între sursele care colectează date (de exemplu, consum înregistrat versus consum total estimat, care poate include alcool nedeclarat). Pentru o parte a perioadei recente, ţările baltice şi câteva state central-europene au raportat niveluri similare sau mai mari, însă rapoartele din 2023–2025 plasează România în rândul ţărilor cu cele mai mari consumuri medii anuale din UE, alături de Portugalia şi Letonia.
Implicaţiile pentru sănătatea publică sunt clar definite în analizele instituţionale: consumurile ridicate de alcool sunt asociate cu un risc crescut pentru anumite tipuri de cancer, boli hepatice, tulburări cardiovasculare şi probleme sociale care afectează sisteme de îngrijire medicală şi productivitatea. Raportul care evaluează profilul de cancer al României notează că atât incidenţa, cât şi mortalitatea pentru anumite tipuri de cancer rămân subiecte de îngrijorare şi recomandă politici integrate care să includă fiscalitate, restricţii de marketing, măsuri de protecţie pentru tineri şi intervenţii în asistenţa primară.
Cifrele şi concluziile instituţiilor internaţionale vin şi cu recomandări concrete: majorarea şi indexarea accizelor şi a preţurilor, interdicţii mai stricte privind publicitatea şi sponsorizarea, limitarea accesului tinerilor la băuturi alcoolice şi programe coerente de informare şi screening medical. Raportul OECD „Health at a Glance 2025” prezintă România printre statele în care consumul anual rămâne peste media OCDE şi subliniază necesitatea unor politici susţinute pentru a inversa tendinţa.
Datele folosite în aceste evaluări provin din baze oficiale şi rapoarte publicate de OECD, Eurostat şi organizaţii care prelucrează datele WHO la nivel global; analizele comparate din 2022–2024 permit stabilirea unor tendinţe pe termen lung şi evaluarea impactului politicilor publice deja implementate. În cazul României, documentele oficiale recomandă în mod repetat consolidarea aplicării măsurilor existente şi extinderea strategiilor preventive pentru a reduce atât consumul nociv, cât şi povara asupra sistemului sanitar.
