Un consorțiu format din zece dintre cele mai importante bănci europene a anunțat lansarea unei companii dedicate, denumite Qivalis, al cărei obiectiv este emiterea unei monede digitale stabile (stablecoin) ancorate în euro. Inițiativa vine ca răspuns la dominația globală a stablecoin-urilor bazate pe dolar, precum USDT și USDC.
Compania Qivalis, cu sediul la Amsterdam, reunește bănci precum ING, UniCredit, BNP Paribas, Raiffeisen Bank International, SEB, Danske Bank, CaixaBank, KBC, Banca Sella și DekaBank. Conducerea noii entități va fi asigurată de Jan-Oliver Sell, fostul șef al diviziei germane a platformei Coinbase, numit CEO. Poziția de director financiar (CFO) va reveni lui Floris Lugt, liderul pe active digitale al ING, iar la președinția consiliului de supraveghere a fost desemnat Sir Howard Davies, fost președinte al NatWest.
Pentru a putea opera legal, Qivalis a depus o cerere pentru obținerea unei licențe de instituție de bani electronici (Electronic Money Institution – EMI) la banca centrală olandeză. Se preconizează că procesul de aprobare va dura între șase și nouă luni, iar lansarea stablecoin-ului este planificată pentru a doua jumătate a anului 2026.
Inițiatorii proiectului spun că scopul este să ofere o alternativă reglementată și europeană la stablecoin-urile legate de dolar, susținând astfel suveranitatea financiară a pieței digitale europene. Nicește potențialul de a facilita plăți digitale rapide, ieftine și cross-border, precum și de a susține infrastructuri de plăți bazate pe blockchain în conformitate cu reglementările europene (MiCA).
Pe de altă parte, apar și avertismente privind riscurile pe care adoptarea pe scară largă a stablecoin-urilor le-ar putea genera. De exemplu, banca centrală a Suediei a publicat o analiză în care subliniază că migrarea economiilor populației din depozite bancare garantate în active digitale private ar putea crește costurile de finanțare ale băncilor, tensionând condițiile de creditare și ridicând dobânzile la credite ipotecare sau comerciale. În plus, analizele avertizează asupra riscului ca, în valuri de răscumpărări, activele să fie vândute rapid („fire sale”) — ceea ce ar putea destabiliza piețele financiare.
Pe plan politic și regulativ, adoptarea la scară largă a stablecoin-urilor în Europa depinde de armonizarea normelor la nivelul UE — în special de implementarea completă a reglementării MiCA. În prezent, deși MiCA ar oferi cadrul legal pentru stablecoin-uri, băncile centrale europene continuă să restricționeze accesul emitenților privați la conturi de decontare, permițând doar conturi necesare operațional. Această restricție complică posibilitatea emiterii unor stablecoin-uri „full-reserve”, sprijinite direct de lichidități ale băncilor centrale.
În paralel, în unele state membre, adoptarea reglementărilor necesare întârzie. De exemplu, în Polonia, președintele a veto-at recent un proiect de lege care ar fi aliniat regimul local la regulile UE privind cripto-activele. Astfel de obstacole naționale ar putea submina eforturile de integrare și adoptare la nivel european.
Lansarea proiectului Qivalis marchează un pas vizibil spre un sistem european propriu de plăți digitale, dar succesul său depinde de aprobare reglementară, de coordonare la nivelul băncilor centrale și de acceptarea pieței. În contextul în care stablecoin-urile bazate pe dolar controlează astăzi o cotă de piață de ordinul sutelor de miliarde de dolari, inițiativa reflectă ambiția de a restabili echilibrul și de a oferi Europei o opțiune competitivă și reglementată.
