Guvernul României a aprobat joi, 21 august 2025, într-o ședință desfășurată la Palatul Victoria, proiectul de lege prin care se reglementează modalitatea de plată a pensiilor private din Pilonii II, III și IV. Măsurile vor fi trimise spre dezbatere și aprobare în Parlament în procedură de urgență.
Conform noii formule, beneficiarii vor putea retrage maximum 30 % din suma acumulată într-o singură tranșă, iar restul va fi plătit în tranșe lunare pe o perioadă de opt ani .
Inițial, proiectul, supus unor dezbateri publice, prevedea o retragere de 25 % și o eșalonare pe 10 ani – propunere care a generat reacții negative în rândul participanților la sistem.
Reglementări aplicabile tuturor pilonilor
Măsurile adoptate se vor aplica pentru Pilonul II (pensii obligatorii administrate privat), Pilonul III (pensii facultative) și Pilonul IV (pensii ocupaționale).
Taxe și impozite
Vicepreședintele ASF, Ștefan Daniel Armeanu, a explicat că retragerea parțială atrage plata CASS de 10 % la întreaga sumă retrasă, urmată de impozit pe câștig de capital, rezultând o pierdere totală estimată între 12 – 13 % din valoarea activului.
În schimb, pentru beneficiary încadrați într-o lună de primire a pensiei sub 3 000 lei, impozitele nu se aplică, oferind un avantaj fiscal clar în cazul eșalonării.
Excepții pentru sume mici
Pentru cei care au acumulat în conturi mai puțin decât echivalentul a 12 indemnizații sociale (aprox. 15 372 lei), legea prevede posibilitatea retragerii integrale într-o singură tranșă sau cel mult eșalonare pe 12 luni.
Context și motivație
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că legea – așteptată de 17 ani – “i-a căzut în brațe” și că ar fi trebuit adoptată mult în urmă.
Vicepreședintele ASF a făcut trimitere la cerințele aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), susținând că proiectul este în acord cu bunele practici internaționale și că sistemul românesc este considerat sustenabil și bine reglementat.
Reacții din mediul public
Schimbarea formulei – de la o retragere completă la limitarea acesteia – a generat controverse, în special din partea Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, care arată că modificarea reduce drepturile de alegere ale participanților. În același timp, părți ale mediului patronal apreciază eșalonarea ca o măsură echilibrată, asigurând și o stabilitate financiară post-pensionare.
