Parlamentul a acordat luni, 23 iunie 2025, votul de încredere pentru noul cabinet condus de Ilie Bolojan, susținut de o coaliție largă – PNL, PSD, USR, UDMR și minorități – controlând circa 70% din parlament. Obiectivul declarat: reducerea recordului negativ de 9,3% deficit bugetar, cel mai mare din UE, și prevenirea unei posibile retrogradări de rating.
Miniştrii din cabinetul Bolojoan au primit avize favorabile în comisiile de specialitate. Acestia sunt:
USR
- Liviu-Ionuț Moșteanu – Ministerul Apărării Naționale și vicepremier
- Oana Țoiu – Ministerul Afacerilor Externe
- Radu Miruță – Ministerul Digitalizării și Economiei
- Dana Buzoianu – Ministerul Mediului
PNL
- Cătălin Predoiu – Ministerul Afacerilor Interne și vicepremier
- Daniel David – Ministerul Educației
- Alexandru Nazare – Ministerul de Finanțe
- Dragoș Pîslaru – Ministerul Fondurilor Europene
- Dragoș Anastasiu (vicepremier independent)
PSD
- Marian Neacșu – vicepremier
- Radu Marinescu – Ministerul Justiției
- Ciprian Șerban – Ministerul Transporturilor
- Bogdan Ivan – Ministerul Energiei
- Alexandru Rogobete – Ministerul Sănătății
- Florin Manole – Ministerul Muncii
- Florin Barbu – Ministerul Agriculturii
UDMR
- Tánczos Barna – vicepremier
- Cseke Attila – Ministerul Dezvoltării
- Demeter András – Ministerul Culturii
Protocol de guvernare: rotația premierilor și angajamente clare
Coaliția a convenit un protocol politică robust:
-
Rotație a funcției de premier: Bolojan (PNL) între iunie 2025 –a prilie 2027, urmat de un premier PSD până la alegerile din 2028.
-
Acordul prevede măsuri ferme împotriva riscului bugetar și fiscal, precum și priorități pentru investiții, digitalizare, simplificarea birocrației și mobilizarea fondurilor europene.
Măsurile fiscale
După instalarea guvernului, coaliția va adopta în această vară un pachet fiscal menit să aducă economii substanțiale:
> Reduceri de cheltuieli publice
-
Comasări instituții și tăierea sporurilor – eficientizarea cheltuielilor, elimina posturi neutilizate.
-
Înghețarea indexărilor salariale și de pensii pentru 2025.
-
Amânarea sau recalibrarea investițiilor publice, prioritizarea fondurilor europene.
-
Înființarea unei unități de eficiență în Ministerul Finanțelor cu scopul de a aduce scăderi de cheltuieli
> Majorări de taxe
-
TVA:
-
Consolidarea celor două cote reduse (5% şi 9%) într-una singură de 9%, fără majorarea cotei standard de 19% până toamna
-
Scenariu alternativ: creșterea TVA standard la 21%, dacă primele măsuri nu sunt suficiente
-
-
Impozit pe dividende: majorat de la 8% la minim 10%
-
Impozit pe cifra de afaceri pentru marile firme – introducerea unei taxe minime de 1% pentru companii cu cifră de afaceri de peste 50 mil. euro
-
Accize și taxe speciale:
-
Accize mărite cu ~20%
-
Taxe suplimentare pe băuturile îndulcite și eliminarea facilităților
-
Creștere impozit pe proprietate, posibil introducerea unei taxe „de lux”
-
-
Contribuții sociale:
-
Creștere CASS pentru pensionarii cu pensii peste 2.500 lei (10% aplicabil).
-
-
Impozite sectoriale:
-
Eliminarea facilităților fiscale pentru IT, construcții, agricultură și alimentație.
-
Eliminarea scutirilor pentru micro-firme cu venituri mici și plafonarea acestora.
-
-
Transparență și digitalizare fiscală:
-
Impozit „solidaritate” de 16% peste pragul de 10.000 lei/lună, până la final de 2025.
-
Planuri pentru tranziție la impozit progresiv în 2026.
-
-
Listarea și privatizarea companiilor de stat: Hidroelectrica, Romgaz etc., pentru creșterea veniturilor; majorări mai bune de TVA pe HoReCa la 19%
Impact și provocări
-
Pe termen scurt: reducerea deficitului și transmisia unui semnal de seriozitate către piețele financiare și agențiile de rating.
-
Pe termen mediu: dacă mixul de austeritate și ajustări fiscale nu depășește 5-7% din PIB, crește credibilitatea și coeziunea UE; altfel, există riscul de nemulțumire publică, proteste și deficit electoral.
-
Riscuri politice: impactul asupra clasei mijlocii, administrației locale și sectoarelor vizate (IT, agricultură, construcţii). Presiune asupra coaliției pentru a menține echilibrul între austeritate și stabilitate.
Concluzie
Guvernul Bolojan a primit un mandat clar: stabilizare fiscală imediată, prin combinarea austerității cu ajustări selective de taxe. Angajamentele includ reducerea deficitului, reforme administrative și utilizarea responsabilă a fondurilor europene. Urmează o vară intensă de negocieri și un examen pentru coaliție: vor fi implementate toate măsurile convenite până în iulie-octombrie?
Se pregătește un pachet fiscal robust, cu măsuri ample pe partea de venituri și reduceri structurale în cheltuielile statului. Succesul va depinde de cât de rapid și consecvent vor fi aplicate aceste măsuri, concomitent cu atenția la stabilitatea socială.
Rămâne de urmărit dacă mixul propus – austeritate moderată, taxe selective și digitalizare – va reuși să aducă performanță economică fără costuri sociale excesive.