Incendiile de vegetație din 2024, alimentate de efectele tot mai vizibile ale încălzirii globale, au provocat pierderi record ale suprafețelor împădurite la nivel mondial. Pădurile tropicale din Amazon și Congo, precum și taigaua siberiană și canadiană, au fost grav afectate de flăcări.
Potrivit datelor furnizate de cercetătorii de la Universitatea din Maryland, anul trecut a fost marcat de o degradare alarmantă a pădurilor de pe glob, cauzată în principal de schimbările climatice și incendiile intensificate de acestea.
De la Amazonul brazilian până la taigaua din Siberia, vaste zone împădurite au fost distruse într-un ritm fără precedent. Agricultură, incendii, exploatarea forestieră și mineritul au contribuit la pierderea unei suprafețe echivalente cu cea a Italiei.
În regiunile tropicale — cele mai bogate în biodiversitate și vitale pentru absorbția dioxidului de carbon — incendiile au devenit principala cauză a defrișărilor.
În 2024, Brazilia a fost responsabilă pentru 42% din pierderile totale de pădure tropicală, echivalentul a peste 25.000 km². Bolivia ocupă locul al doilea, afectată de secetă, incendii și politici guvernamentale care favorizează extinderea terenurilor agricole pentru cultivarea de soia și trestie de zahăr, cu o pierdere de peste 14.000 km².
În bazinul fluviului Congo — a doua cea mai mare pădure tropicală după Amazon — au fost distruse suprafețe vaste de vegetație. De asemenea, pădurile boreale din Canada și Siberia au fost grav afectate de incendii masive.
Dintre cele 20 de țări care dețin cele mai mari suprafețe de păduri virgine, 17 înregistrează în prezent un ritm accelerat de pierdere a arborilor, comparativ cu anul 2021, când fusese stabilit obiectivul de oprire a defrișărilor până la finalul acestui secol.
