Jurnalismul european traversează o perioadă tot mai dificilă. Acesta este mesajul central al raportului anual publicat de organizațiile partenere ale Platformei Consiliului Europei de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor, intitulat „La punctul de cotitură: Libertatea presei în 2025″.
Documentul înregistrează o creștere alarmantă a presiunilor la care sunt supuși jurnaliștii: în 2025 au fost emise 344 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății presei, față de 266 în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 29%. Cel mai mare număr de alerte a fost înregistrat în Rusia (50), Turcia (49), Georgia (35), Serbia (35) și Ucraina (27).
Războiul din Ucraina, cea mai mare amenințare
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei rămâne, pentru al treilea an consecutiv, principala sursă de pericol pentru jurnaliști. Patru profesioniști din mass-media și-au pierdut viața: jurnaliștii ucraineni Olena Hramova, Evgheni Karmazin și Tetiana Kulik, uciși în atacuri cu drone rusești, și fotojurnalistul francez Antoni Lallican. Mulți alți jurnaliști au fost răniți, iar numeroși profesioniști rămân închiși în teritoriile ocupate sau au dispărut fără urmă. Până la 31 decembrie 2025, 51 de cazuri de jurnaliști uciși raportate pe platformă rămâneau nerezolvate.
La nivel european, cea mai frecventă categorie de alerte — 90 la număr — a vizat atacuri asupra siguranței fizice a jurnaliștilor. Agresiunile împotriva presei în contextul protestelor au fost raportate într-un sfert din statele acoperite de raport, cele mai ridicate niveluri de violență înregistrându-se în Georgia, Serbia și Turcia. Tot în Turcia, jurnalistul independent Hakan Tosun a decedat în urma unui atac brutal.
Instrumente de represiune: SLAPP, spyware și detenție
Raportul documentează utilizarea sistematică a instrumentelor juridice abuzive — procesele de tip SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation) — pentru intimidarea și reducerea la tăcere a jurnaliștilor și a redacțiilor. Supravegherea digitală prin programe de tip spyware, represiunea transnațională și legislațiile privind „agenții străini” adoptate sau avute în vedere în mai multe state sunt semnalate ca tendințe îngrijorătoare.
Situația detenției jurnaliștilor rămâne gravă: la 31 decembrie 2025, 148 de jurnaliști se aflau privați de libertate în Europa, cei mai mulți în Azerbaidjan (36), Rusia (32), Belarus (27), teritoriile ucrainene ocupate de Rusia (26) și Turcia (24).
România, în atenție
Raportul include și două alerte referitoare la România, publicate pe platforma Consiliului Europei în februarie 2026. Prima vizează campania de denigrare, amenințările cu moartea și hărțuirea îndreptate împotriva jurnalistei de investigație Emilia Șercan. Cea de-a doua privește situația jurnalistei Brîndușa Armanca și a publicației PressHub, care se confruntă cu multiple procese de calomnie legate de articole publicate.
Recomandări și îngrijorări
Partenerii Consiliului Europei de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor critică faptul că, în 2025, mai puțin de o treime din alertele înregistrate au primit un răspuns din partea guvernelor vizate. Aceștia îndeamnă Consiliul Europei, Comisia Europeană și statele membre să consolideze siguranța jurnaliștilor, să implementeze integral standardele anti-SLAPP, să protejeze independența serviciilor publice de media și să sporească protecția jurnalistelor.
Totodată, raportul solicită ca libertatea presei, pluralismul mediatic și siguranța jurnaliștilor să fie plasate în centrul Noului Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei, alături de garanții clare împotriva dezinformării și a captării politice a mass-mediei.
